O lume continua

Am vazut Ronin 47, un film care te pune pe descoperit, si gindit muuuulte, despre absolut orice: viata, destin, vremuri. Filmul pleaca de la o legenda celebra, a 47 de samurai carora le-a fost omorit miseleste stapinul, si care s-au razbunat, dar, care, care sa-si recapete onoarea si-au facut un seppuku ritualic, asa cum o cereau legile scrise, si nescrise ale anilor 1700 japoneze. Bine, in film mai sint adaugate unele fiintze fantastice, o vrajitoare, un personaj cu parintzi japonez-european (jucat de Keanu Reeves) care e initzial injosit de cei 47 de samurai, ca apoi sa ii ajute, si sa ajunga si el samurai, si sa moara cu echipa, dupa ce razbunarea celor 47 a reusit. Filmul e absolut impecabil, si vezi atitea din cultura japoneza veche, asa cum e inteleasa de noi, cei de acum. Samuraii erau niste super-luptatori, si onoarea lor era legata de stapinul lor, daca reuseau sa-l apere le raminea intacta, daca nu fie se sinucideau, fie pribegeau. Ma uitam ce armuri usoare si flexibile aveau, comparativ cu ce era in Europa din acel timp, ce sabii (katana) usor de minuit, si construite pentru fortza, si viteza. Se spune ca ele erau facute dupa ce otzelul era batut, latzit, apoi re-impaturit, de cine stie cite mii de ori, ca lama sa aiba straturi paralele multe, si sa o faca ultra-flexibila, si dura, in acelasi timp. Lama era relativ ingusta, subtzire, usor curbata, si sabia avea un miner mai mare, ca sa poata fi manevrata si cu 2 miini. Acum am cautat pe Google sa vad ce greutate avea o katana, si asta e de 1.4 kg, absolut incredibil, nici 2 kg, pai avea inertie mica, si era ultra-manevrabila. De asta si viteza samurailor era atit de mare, pe linga precizie. Iar ascutzisul era unul ca a unui brici, din ce am aflat tot de pe net. Eficientza japoneza e una care vine de departe, in timp. De asta au redus ei dimensiunile electronicelor, si al masinariilor, in general. De asta au acum un nivel de viatza urias, dupa ce, ne aducem aminte, au fost facuti praf si pulbere dupa ww2, cu 2 bombe atomice care i-au lovit ca sa-i calmeze, si sa ii faca sa semneze capitularea. Oameni hotaritzi, ca nemtzii, au cautat o onoare teoretica, avind, totusi de luptat pentru niste chestii nu prea corecte, judecind cu logica de acum. Bun, si noi, romanii am fost aliatzi cu diavolul nazist, si ne-am omorit si noi oamenii, ca sa ne recuperam Moldova, de la rushi. Invinsii au platit pretzul cerut, iar noi am fost pradatzi, deportatzi, omoritzi, ca sa ne vina sistemul ala nou, sa ne domine, ca pe niste mizerabili ce am fost, ca ne-am asociat cu cine nu trebuia. Dar asta e istorie. Lumea a invatzat o lectie dura, si, dupa razboi s-au schimbat multe, ca sa nu se mai intimple, vreodata, asa genociduri. Si, bun, uite, Germania acum e lider european, si Japonia e cu 100 de ani inaintea tuturor (glumesc, dar e departe fata de noi, pentru ca ei lupta pentru dezvoltare in acelasi cult al onoarei, si duc dedicatzia dincolo de ce avem noi, ca intelegere, de aia sint lideri in technologie (parerea mea)). Ma uitam, de curiozitate, la unele vloguri pe Youtube din Japonia, si lumea era fascinata ca uite cite automate de cumparat orice, de la sandwichuri, bauturi, mincare de tot felul, la alte consumabile. Pe mine ma mira cum au avansat robotzii umanoizi (androids), cum e, sa zicem Asimo al lui Honda, si sint muuuulte de descoperit aici, ca fiecare isi perfectioneaza robotii proprii in asa hal ca arata umani (bine, pina la scenariul din Blade Runner mai e drum lung), dar e pur si simplu uimitor. Aici sa ma dau mare si io, hahaha, ca am facut design de masini automate, si aici e mult mai multa imaginatie, si constructzie fata de un robot, ca masina asta automata are mai multe conveyors, si statii de lucru, toate foarte bine gindite, fata de un robot, care e compact, bine, mult mai fin si mai elaborat, dar e o entitate intr-o carcasa limitata. Bine, eu am si mers pe directii de joburi variate, ca sa invatz cit mai mult, ca fac si structuri sudate, nu doar ansambluri mecanice, dar, recunosc, ansamblurile sint mai fine. Plus ca o masina automata inglobeaza robotzi, deci e mai generala, hahaha. Nu ma laud, dar pot sa fac design cam la orice. Bine, n-am facut la avioane, ca acolo sint alte reguli, si alta abordare, si ei folosesc programe mai avansate, si mai scumpe, Catia gen, ori eu am mers cu SolidWorks, si Inventor (SW e mult mai bun, chiar daca Inventor vrea sa para mai spectaculos, dadea niste erori de iti venea sa-l injuri (ceea ce am si facut)). Si propo de automotive, am inteles ca multe firme japoneze de masini au inceput sa faca avioane (Honda, si Mitsubishi, daca nu gresesc, si cine stie mai cite, chiar daca acuma e la moda sa faci masini electrice, si autonome, ca Tesla). Bine, cind autoturismele autonome vor fi mai comune, atunci se vor dezvolta si masinile zburatoare autonome, si or sa le ia fatza (scuze ca sar de la un subiect la altul, dar sint multe de spus, si in scris e mai dificil, daca as vorbi mi-ar fi mai usor). Vin vremuri neasteptate, si sper sa ma regasesc in ele, ca ultimul timp industriile se reorienteaza si ele, si multe proiecte cad. Bine, eu am baza mea, si nu ma intimidez asa usor. Ca am si studiat de mi-au sarit capacele, dadeam macar un doctorat pe tema asta a masinariilor, hahaha. In fine, am plecat de la un film, si am ajuns la technologie. Sint multe de spus. Acum si 3D printingul ia amploare, ca e mai usor sa 3D print o piesa, si mai ieftin, decit sa o produci cu metode classice. Si complexitatea lor e incredibila. Totul e sa mearga mai departe, si sa fie lumea suficient de imaginativa, si de entuziasta, ca sa faca modelele alea 3D. Eu stiu cum functioneaza asta in ce am studiat. Folosesti forme generate de schitze, pe care le rotesti/translatezi dupa diferite traiectorii. Na, teoretic, ca ai multe adiacente, cu care sa manevrezi modelele. E mult, si e fascinant sa iti vezi modelul,e o satisfactzie de campion de cupa galactica, la orice competitzie imaginabila. Si lucrurile continua, si continua, lumea merge inainte, si noi imbatrinim. Dar raminem entuziasti, clar.