Toamnele timpurilor

Lumile aluneca unele pe linga altele..Uneori trec unele prin altele, alteori se ciocnesc dur, sau, cind arogantza e maxima, se evita..Dar pare ca ramin impreuna, ca si cind ar cunoaste dorintza profund umana de socializare..Pe cit de cosmic-indiferente par uneori, pe atit de apropiate si de doritoare de afectivitate par in multe alte situatii, ca nu prea stii ce sint, ce fel de entitati sint..
Ieri am fost intr-o expeditie, sa vizitam o planeta..Mediul era cam ostil, sincer, greu de crezut ca ar fi putut fi transformat, cu toate asemanarile cu Terra, ca pozitie, trecut, dar a fost interesant ca am gasit acolo viata in stadii primare, niste fiinte mici si ciudate, care pareau ca s-au adaptat bine..Am facut simulari pe computer, de o posibila evolutie, si am ajuns la concluzia ca daca ne-am fi stabilit, am fi distrus tot..Si asta nu avem voie sa facem..Asa ca am plecat repede, cit sa nu afectam evolutia de acolo..La intoarcere am dat peste o nava spatiala medie care parea in deriva..La inceput am crezut ca ne-am intilnit cu o nava de-a noastra, dar dupa ce am intrat am vazut ca era a unor extra-terestri..Toate sistemele functionau, dar nu era nimeni care sa ne intimpine..Am gasit doar citeva schelete de fiintze care pare ca au fost acolo, si pe care le-am luat sa le analizam, ca sa aflam mai multe..Mi-a parut asa de rau ca am ajuns prea tirziu, cu citeva mii de ani dupa ce ultimul supravietuitor a murit..E prima oara cind am vazut asa ceva..Cred ca asta o sa ma marcheze pe toata viata..Ce s-o fi intimplat acolo? La intoarcere pe nava am scanat totul, ca sa nu ne trezim cu vreun virus necunoscut..A fost totul ok, dar nu am reusit sa vedem de unde proveneau ei..Ce chestie..Scheletele o sa le punem in muzeu, dar nava lor nu am luat-o cu noi, ca un fel de respect universal pentru eroii altor civilizatzii.. De atunci ma tot gindesc daca ei au vrut sa li se intimple asta, sau a fost ceva necunoscut, ca un fel de nostalgie depresiva care sa determine tot..Eh, asta e cu fiintzele astea independente, ca au trairile lor proprii, si actiunile lor, care cine stie ce motivatii au, si, in final, ce efecte..Dar mi-a parut sincer, rau..
Azi ma duc in zona de toamna, sa vad peisajele alea colorate, sa simt vintul, si sa vad cum natura se schimba..O sa-mi pun si o muzica de meditat, ca sa vad daca trec de intelegerile mele obisnuite..Daca nu, o sa ramin cu dorul asta de amintiri, ca imi cam lipsesc atitea, de atunci de cind am crezut ca timpul e de partea mea..

Nostalgii pentru netrairile trecuturilor

Lumile au ramas la fel..Sau poate ca s-au miscat la fel de incet ca galaxia..Sau galaxiile..Poate s-au format si ele, la fel, atunci, odata cu Big-Bangul cel universal datator de cosmos..Sau poate au avut un Big-Bang propriu, si diferit de celalalt, intr-un alt loc, si in alt timp..Cine stie..De fapt, cine s-ar intreba asta, si de ce, cu ce l-ar ajuta? Poate e mai bine sa ramina o intrebare fara raspuns, asa, sa fie deasupra noastra tot timpul, ca sa stim ca exista ceva stabil, intr-un cosmos in continua miscare..
Ieri m-am plimbat prin nava asta mare cit o planeta..Chiar, o fi mai mare ca Terra? Si cite ca ea or fi existind? Ca acuma sint la distante prea mari una de alta, ca sa se mai poata contacta, cu toata technologia asta super-sofisticata..Poate unele din ele au gasit deja planete terra-formabile, si s-au stabilit acolo.. Noi mai cautam inca, desi ne-am putea alatura unui sistem solar, si sa devenim un fel de planeta artificiala..Avem un ecosistem stabil, resurse destule, ne trebuie doar citeva lucruri si energia luminoasa a unei stele, ca ne descurcam..Nu mai stiu la a cita generatie sintem pe nava, pentru ca am plecat demult, de citeva mii, sau zeci de mii de ani-terestri-standard..Cu masinile de pe nava am refacut technologia tot timpul, asa ca ne-am modernizat, nava si-a schimbat motoarele, scutul, cam tot, doar structura de rezistentza a ramas aceeasi.. Avem de toate, ca in arca lui Noe, orice specie a fost conservata..Oamenii nu s-au inmultit prea mult, pentru ca am folosit o metoda de stabilitate, care a functionat foarte bine..Durata de viata a crescut, dar tot n-am descoperit secretul vietii eterne..In fine, astea sint detalii..Totul e sa simtim ca traim, ca de asta traim, nu? Avem tot felul de distractii pe aici, dar ma cam plictisesc..Eu tot cu visele induse ramin, ca acolo ma simt mai bine, si mai echilibrat..Odata am discutat cu cineva despre asta, si m-a intrebat ce lumi necunoscute si/sau misterioase am vizitat, si i-am raspuns ca eu prefer acelasi tip de vis, in celasi spatiu-timp..A ramas mirat pe toata durata conversatiei..I-am raspuns ca sint stabil in ce tine de placerile pur proprii, si ca na, asa sint construit psihic..Bine, nu i-am povestit ca toata imaginatia mea o folosesc la idei ingineresti, la variante posibile, din care unele nu merg, na, ca era prea mult, si poate nu ar fi avut rabdare sa ma asculte..Dar a fost o discutie placuta, si el era un tip adorabil..Chiar, poate ne mai intilnim, desi e putin probabil, pentru ca e multa lume, si na, poate mai gasesc si alti oameni interesanti..Si daca ar fi sa ma intilnesc cu toti la discutii nu mi-ar ajunge 10 vieti..De fapt as putea sa ii rog pe programatori sa am intilniri de astea in visele programabile, de ce nu? Pentru ca imi trebuie contacte sociale, oricit as fi eu de doritor de solitudine..Am sa ma gindesc la ce fel de discutii mi-as dori, si le spun si programatorilor..Sau sa-mi programeze un spectacol de teatru cintat ca in secolele alea frumoase, cind era o explozie de arta si cunoastere, de pe cind toti mai eram pe planeta aia albastra si mica..Parca as retrai ce n-am trait..Suna paradoxal..

Calatoria in tine

Cea mai buna activitate umana e creatia, cred..Oricine poate crea absolut orice (cu putine exceptii), daca se formeaza pentru asta, si daca lucreaza sa se perfectioneze. Pentru asta trebuie, evident, pasiune, ca sa inveti tot felul de lucruri, multe, si diverse, care iti plac mai mult, sau mai putin..Bine, ca sa creezi efectiv iti mai trebuie si vointa, energie, capacitate fizica si psihica, inspiratie, etc, etc..Starea de inspiratie e fundamentala, pentru ca ea e o stare de a fi inauntrul lumilor alea despre care faci referire, in care trebuie sa te scufunzi/inalti ca sa creezi..E o stare de zbor prin profunzimi, sa ii zicem asa, ca un fel de plimbare/explorare in tine, de unde aduni ce gasesti acolo, si le expui..Ce anume creezi, rezultatul adica, depinde de ce valori ai adunate in tine, pentru ca nu toate creatiile au in final aceeasi valoare, desi trairea e foarte intensa pentru oricine.. E interesant cum ar putea fi evaluata o anume stare, dupa ce rezultate obtii, ca sa zicem ca, mercantil vorbind, ar fi suma valorii creatiilor obtinute cind esti in acea stare, desi o stare exista in sine, ea nu e evaluabila..
Cel mai important e sa obtii acea stare, sa poti intra in ea, iar asta pare cel mai greu, pentru ca viata moderna te deturneaza continuu, asta ca sa nu zicem ca te zapacesco-nauceste de cele mai multe ori..De asta e bine sa te retragi din calea lumii, si sa te intorci la tine cit de mult poti..Dupa care sa incepi calatoria asta fantastica si imprevizibila..

Variante de frumos

Lumea asta e asa cum e..Si e ca o lume a tuturor promisiunilor noastre, asa cum e si a tuturor depresiilor noastre provocate de tot..E ca un amestec de sublim si ridicol-demonico-degradant, care se manifesta in toate felurile..Asta la o prima aproximare, pentru ca nu stiu cit de adinc pot merge toate, in bine, sau rau, in fine, asta e ca asa ca sa spunem ca uite dom'le ca noi chiar putem sa intelegem lumea in care traim, si uite ca facem ce putem, si blablabla, reusim pe felia noastra de orice..Bine, de cind cu netul asta toti ne putem exhiba, cresind ca putem deveni vedete, sau ceva..Si asta e pentru ca totul e inca la inceput, si unde totul e posibil, dar se vor mai separa apele, in timp, si vom vedea ce se va ma intimpla..E firesc ca toti anonimii si imbecilii sa vrea sa devina ce nu sint, pentru ca e democratie, si na, lumea isi cauta drumuri sa se afirme, dar e ceva ce va interveni, ceva ca o sita a selectiei..
Ieri am fost si eu un anonim..Si asta sint si azi..Si imi place sa fiu asa, tot timpul..Mi-e sila doar de mediocrii care cauta sa se susbstituie..Aia fac ce pot, ca sa iasa din ce sint..Daca nu ar fi asa de salbatici nu m-ar deranja, dar au prea mult in  forma, si prea putin in fond..Mi se pare sinistru ca cineva sa-i considere doar pentru aparentze..Si ii considera, pentru ca le seamana..Iar noi raminem masca la tot spectacolul asta, pentru ca ni se pare absurd..Dar el exista, si vezi, continua, pentru ca are suport de la multi altii ca ei..Am un exemplar din asta mai aproape decit mi-as dori, un cretin violent si care ma provoaca tot timpul, genul ala care cere pumni..Cum dracu' de nimeni nu-l taxeaza pe animalul asta asa cum cauta sa ma txeze pe mine la orice greseala minima pe care o fac? E corect? Ce fel de corectitudine sociala mai exista? In fine, am tot vorbit de asta, si pare ca nu exista o solutie, atita timp cit animalele astea pare ca sint ok..Traim fix intr-o aberatie pe care o clamam ipocrit o lume a variantelor..Bun, poate peste un timp imi schimb mediul, si o sa traiesc printre oameni normali, si atunci o sa zic ca lumea e chiar un loc frumos..

Eroii erorilor de sistem

Lumea e un loc care a fost, care e cum e, si care promite ipocrit ce va fi..Asta e ea, si asa e pentru toti, si fiecare profita cum poate de ea..Unii cauta adevaruri in trecut, altii in prezent, si altii in viitor..Si toti au dreptate in  aceeasi masura in care se inseala..Pentru ca totul e atit de realtiv in orice, oricit adevar ar parea ca se ascunde prin unele locuri..Pentru ca si adevarul asta tine de tine, de valorile tale, si de ce speri.. Manipularile au existat dintotdeauna, amestecate abil printre adevaruri, si totul a fost la latitudinea ta sa crezi ceva, sau altceva..Oricum, ce a fost a fost, si ce va fi, va fi..Iar ce este e cam vizibil..Mie mi se pare ca realismul asta de acum e o exagerare a unor mercantili care ii invidiaza pe visatori, sincer..Pentru ca e atit de evident ca prostia atasata de clisee nu e o solutie, si ca totul se va prabusi mai devreme sau mai tirziu, si ca totul depinde de cit de inteligenta devine societatea..Eu sint, tu esti, noi existam acum, ca o garantie si justificare a ce facem nu prea e suficient..Actualul nu e suficient, daca esti un ratat care se agatza de orice ca sa se justifice..Tu doar profitzi de viciile de sistem, si faci orice, pentru ca esti capabil de orice, ca sa supravietuiesti, calcind pe orice eventuale cadavre..Stiu, traim intr-o mizerie care se auto-justifica, intr-o auto-suficientza pentru ca asa isi conserva instabilul si propriu echilibru..Stiu, crezi ca asta va dura suficient cit sa te lase sa existi..Sa fie asa? Ai cite atuuri cite crezi ca ai? Si cum crezi ca ai sa poti depasi ce va veni? Chiar asa de simple sa fie toate? Bai, eu sincer te urasc, si toata omenirea asta simte ca mine..Esti un mutant, care a supravietuit datorita unor erori de sistem..Dar inginerii nostri mai fac updatari..

Garda demonilor

Bun, sigur, traim intr-o lume care se recunoaste ipocrita, intr-un mod ipocrit, pentru ca prostia traieste si se revendica prin ipocrizie, pentru ca asa e, ce bine e, behehe, sintem oi intr-o turma tembela, dar nu recunoastem, si behaim, si mirosim a oi de la ani lumina, dar noi vrem sa parem mari si tari, si cu valori, si cautam sa aratam asta salbatic si ostentativ, pentru ca na, noi vrem, si facem, si cautam..Bun, asta e pentru mediocri, discursul asta imbecilo-imbecilizant, bun de pacalit idiotii, pentru ca pe cei educati nu prea ii pacalesti, pentru ca ei chiar au valori, si chiar stiu cum arata adevarul..In fine, am zis asta asa, ca sa avem termeni de comparatie pentru cum analizeaza si actioneaza societatea asta romaneasca atit de dashteapta.. O prima aproximare: cum arata Romania de azi, adica ce are fizic, nu zic de valori, are ea drumuri, spitale, invatamint, infrastructura, legi bune, elita intelectuala, etc? Are ceva din toate astea? Are ea specialisti buni care lucreaza in concordie ca sa construiasca ceva, orice? Are oameni capabili care sa mai vrea sa nu emigreze? Are o mentalitate sanatoasa bazata pe valori, care sa fie o baza solida pentru o societate stabila?
Eu cred ca nu are absolut nimic din toate, si nu e capabila sa reziste in competitia asta atit de dura a valorilor..Sigur, acum e olimpiada de matematica internationala la Cluj, dar asta e, mai mult o intimplare, pentru ca am avut unele rezultate in trecut, pentru ca mai avem elevi olimpici, pentru ca, pentru ca..Bre, la noi valorile au fost exceptii, si ele s-au afirmat in contra unui sistem mediocru si ostil, sa fim seriosi..Si valorile au cam parasit tzarisoara, si si-au vazut de drumul lor, n-au stat sa fie victime..Acuma ca tzara le-a facut pe valorile ultra-afirmate dincolo eroi post-mortem, na, aberant spre sinistru, ca o combinatie de heirupism care sa justifice ceva de ochii lumii, ca nu din vreun patriotism local..Orice s-ar spune, locul ala are multi demoni, si bine faci sa cam fugi, ca altfel e cu belea..E suficient sa privesti un pic prin istorie, si te lamuresti..Eu vad si acuma cum demonii aia umbla prin mintile multora, si cum te fugaresc..Bine, daca esti nascut acolo cam inveti cum sa te feresti de ei, dar trebuie sa fii vigilent, ca nu se stie..

Timpul cunoscut

Mai demult spuneam ca timpul e fluviul ala plin de fluid invizibil, care curge prin toate cite sint..Curge cu viteze, pare, afectate de viteza de miscare a obiectului studiat..Daca ne miscam, timpul curge mai incet, dar cu o cantitate infinit mica..Daca am fi intr-o nava care se misca cu viteze fffffffffff apropiate de viteza luminii, adica asa ca numitorul din formula, adica 1-(v/c)^2 sa fie mic-mic-mic de tot. Cind viteza mobilului e egala cu viteza luminii numitorul ar fi zero, si impartirea la zero da infinit, atunci poate aproape s-ar opri timpul in loc, pentru cel care se misca cu o asa viteza, pentru ca o micro-secunda ar putea insemna milioane de ani, sau mai mult..Dar, de la, inceputul timpului au trecut aproape 15 miliarde de ani, adica ceva limitat, iar tu, daca ai merge cu viteza foarte aproape de viteza luminii ai parcurge foarte repede printr-un timp care n-a trecut inca, pentru ca noi traim acuma, in momentul asta aflat la 15 miliarde de ani de la inceput, si nu mai mult..Sau poate ca in nava aia vei trai un timp care va veni, vei calatori cu viteza in viitor, pentru ca tu, in nava, vei fi parte dintr-un altfel de lume, paralela, in care timpul curge cu atit mai incet cu cit viteza e mai mare..Ce ciudat ar fi sa poti face asta, sa calatoresti altfel, prin timp..Pentru ca tu vei trai un timp real tot de 70-80 de ani, doar ca dilatat, vazind cum ce se intimpla imprejur se schimba mai repede..Si vei vedea cum lumile se transforma, si cum cei pe care i-ai iubit vreodata au murit demult, si cum alti oameni, cu alte mentalitati sint acum, poate mai adaptati la noile realitati, poate mai reci, sau cruzi..Sau poate mai buni, cine stie, ca pare ca evoluam in spre o lumea mai normala la cap, si generoasa..Chiar, oare spre ce va merge lumea? Ce fel va evolua ideea de "a face afaceri" in viitor, va fi tot asa de dura si brutala, sau va incepe sa mai aiba si reguli? Desi acestei idei ii datoram evolutia societatii, pentru ca daca n-ar fi fost unii dintre noi mai perversi si mai lacomi ca patroni, nu am fi avut azi roboti si zbor in spatiu, si saptamina de lucru de 5 zile,  si technologie, si alte drepturi, asa este..Pentru ca toate au evoluat din nevoia de eficientza, si reducere a cheltuielilor..Sigur, se da vina pe technologie, ca va aduce cu ea disparitia unor joburi grele sau repetitive, dar asta e un cistig..Iar lumea va reorienta oamenii inspre a deveni mai creativi, si ii va obliga sa gindeasca mai mult, iar asta iar e bine..Acuma tre'sa avem in vedere si de resursele planetei, ca trebuie si inmultirea asta sa nu se faca asa exagerat, ca sa nu suprapopulam planeta asta, ca e si ea limitata..In fine, solutii sint deja, totul e sa fim suficient de inteligenti sa intelegem ca trebuie sa le si aplicam..Si n-ar fi rau sa chiar invatam sa protejam resursele disponibile, ca sa nu ne cream singuri probleme, mai ales ca exista acum si efectul de sera, si incalzirea globala, si o accelerata disparitie a speciilor de animale si plante cum a fost mai demult la marile extinctii bine-cunoscute..Sigur, daca n-ar fi fost, sa zicem, disparitia brusca a dinozaurilor care au dominat planeta sute de milioane de ani, adica acel meteorit care sa loveasca Terra, noi nu am fi existat acum, asta e sigur..Si ma gindesc cum ar fi daca un meteorit si mai mare ar lovi acum planeta, oare noi, cum vom supravietui? In fine, asta va dura, si va fi o problema pentru generatiile viitoare..Bine, atunci se vor fi gasit solutii la a devia eventualii meteoriti periculosi din drumul lor spre impactul cu pamintul..
Ce interesant, noi traim acum, si ne gindim cum va fi viitorul, cunoscind ce a fost in trecut..Proiectam in minte miliardele de ani trecute, ca si cind le-am fi trait chiar noi..Poate ca uitam prea usor ca viata noastra, la nivelul timpului cel universal e atit de mica..

New start

Memories can help, as some said, or can grip you, and, somehow, if you let them, drag you down, but that is a matter of your choice..They are there to be, to evolve, to become shinier or darker, to change their nature, as you let them, or help them, because they are a strong part of what you are..Nothing to blame here, or to try to raise to unknown heights, because all is of an deep inner self..They are part of you in the same way you are part of this social group..Mostly they are to help, I think, specially in those moments when you feel to regret that past that was not worth at all..And they can provide the energy that you've missed all along..But that is if you can allow them to give you that something that was desired and not found in whatever the present lacked..The thing is to build your strength from pieces within, and to continue to build on, according to your dreams..
Sometimes the hardest part, in life, is to overcome some hard times..Specially when you are only you, in a world where all of them seem so different and tough..After you're badly hurt, and when others see that, it is also damn hard to hide, to heal yourself..If you can do it, to overcome that time, than it's already a beginning and a great leap..After that it's easier..You get up, and get ready for the next..You call all memories for help, and start a new way, in a new life..With nothing that can, ever, drag you down from that past..And start as new, and as good..

As time goes by

I'm an absolute average person, with no outside signs to make me differ from anyone other..Sure, probably I could read the subteleties of your soul, but that would not make me different in something that I would ever wish to become, not in  here, nor in other possible worlds that could be, eventually, created by the imagination..I see, speak, and let out the truth in my own way..And let that be a start for others that could ever see farther than me..
The what is, is, somehow, a something of one of the possibilities..Because the this is a projection of our desires..Don't know how to intricate words to describe it..Worth is to say that in this actual place we are to be as same as ever..That is all, not more, or less..Sure, we could watch each other to find if it will worth something, at the end..But that will come, as time goes by..

Lumea calatoriilor nocturne

Lumile par balerine care fac un dans misterios..Vin, se duc, se intorc, sa rasucesc in aer, se dau peste cap, isi schimba tinuta, gesticuleaza, rid, pling, uneori vorbesc limbi ciudate..Pare ca fac orice ca sa-si expuna anatomia (glumesc, nici o legatura cu femeile), petrec, sint nostalgice, melancolice, sint oricum, si in orice fel care poate fi inteles mai mult, sau mai putin..Dar au in ele un fel de constanta, ceva stabil, care le face unice, si usor de recunoscut..Eu parca le simt cum sint, atunci cind le mai visez, pentru ca ma regasesc in fiecare intr-un fel anume..
Azi am zis ca vreau iar un vis indus, pentru ca mi-a lipsit..Vreau inapoi in locurile mele, ca acolo e caldura aia speciala, si linistea din aer, si viata linistita si lina ca apele Dunarii, doar acolo e locul pe unde mi se plimba cu o proprie arogantza, visurile..Ce bine e sa te stii intors la toate ale tale..Sint iar in busul de noapte care merge de undeva, spre un altundeva..Sint absolut singur, vad ca nici soferul nu a mai aparut de data asta, busul merge singur, si opreste in statii, deschide usile, asteapta, le inchide, dar nu urca niciodata, nimeni..In aer suna Music of the night, aaaa, m-a ghicit computerul stie ca poate asta e ce se potriveste cu solitudinea asta limpede si vioaie..Acuma eu profit de toate si ma bag iar la contemplat peisaje care trec, lumini, ca sa mai meditez la ale mele, pentru ca asta ma face fericit..Hm, ce e si viata asta, un sir de intimplari care ne marcheaza, si carora le dam o importantza prea mare..Si ce fragili sintem, ce usor ne lasam impresionatzi de lucruri mici, pe care le vedem uriase, pentru ca ele, lucrurile nu ni s-au intimplat asa cum s-au intimplat altora, cu o alta intensitate, si la o cu totul alta magnitudine..Unii au avut joburi de invidiat, sau un success de neimaginat, sau au trecut prin drame, si dureri incredibile..Poate i-am invidiat, dar nu cred ca as fi putut suporta asta, pentru ca nu sint genul ala, sa ma dau cu capul de peretzi ca sa ma adore lumea..Eu sint eternul  trist ca nu e invizibil, si care sa fie infinit liber..Asta era idealul meu, sa pot observa orice, oricind, fara sa fiu observat..Ce bine e aici..Pot sa vad, sa simt, sa visez la orice, sa-mi imaginez, sa ma gindesc in liniste..Ce frumoasa ar fi lumea daca peste tot ar fi busuri care sa mearga, noaptea, pe strazile unui oras adormit..Si ce frumos ar fi totul, daca am sti de la inceput cum sa facem ca sa devenim ceva la care am visat..

Forme de iubire

Se spune ca in iubire, ca in razboi, totul e permis..Sau in dragoste, in fine, in ceva ce tine de o legatura profunda intre suflete..Doar ca nu e bine sa exagerezi cu nimic, pentru ca iubirea e intre suflete libere, si nu trebuie sa stai calare pe celalalt, sau sa incerci sa-l controlezi, sau sa-l coplesesti cu ceva anume, pentru ca, atunci el ar avea tendintza sa se refugieze in izolare..In iubire faci totul fix cum simti, pentru ca esti liber, si celalalt e liber si el sa accepte ce faci, pentru ca si el face ce simte..Si in iubire nu e absolut nimic de regretat, pentru ca nu are cum sa fie..Iubesti cind faci amor, si te eliberezi, dar parca iubesti mai mult cind mingii, si atingi, si si mai mult cind imbratisezi..Pentru ca atunci chiar simti ca esti impreuna cu celalalt mai mult decit ai fost vreodata cu tine..

Noi si lumea

Cum crezi ca esti? Cum crezi ca esti cind esti, vesel, trist, melancolic, nostalgic? Si cum crezi ca e lumea atunci cind tu esti asa, crezi ca e lafel catine, sau ca te intelege? Tu cum o intelegi, cum crezi ca iti poti comunica ei sentimentele tale, si cum le primesti pe ale ei? Da, stiu, crezi ca si mine, ca lumea e rece, si tacuta, si tu nu poti face nimic sa o schimbi, absolut nimic, pentru ca ai incercat asta de multe ori..Da, tu esti tu, in locul tau, si ea, lumea, ramine ea, in uriasul loc al ei..Si toate vor ramine asa, pentru ca tu, chiar daca te vei schimba, ea, lumea, va cam ramine la fel, pentru ca e prea mare, si are o inertzie prea mare..Si asta e normal, pentru ca lumea se poarta la fel, cu toti, nu e ca nu te place doar pe tine..Bine, unii sint altfel, si se adapteaza mai usor, altii mai greu, sint tot felul de oameni, dar pe toti lumea ii priveste cu aceiasi ochi.. Si ea nu favorizeaza, si nu obstructioneaza pe nimeni in special, ea e la fel cu toti..Unii vad asta ca fiind corect, altii ca incorect, asta e, lumea e asta, si toate sint asa..Daca tu ai fi in locul lumii cum crezi ca te-ai comporta? Crezi ca ai fi mai bun ca ea, sau mai elitist?Si, in locul ei, cu crezi ca te-ai comporta fata de un om obisnuit, crezi ca i-ai acorda lui o sansa mai mare ca altcuiva? Si de ce ai face asta, doar pentru ca tu crezi ca ai valori mai mari ca altcineva? Judecind lucid, cred ca incep sa inteleg de ce lumea e asa..Pentru ca asa e cum trebuie sa fie fix acuma, asa gindeste ea la momentul asta istoric..Miine va fi cu totul altfel, da, si peste 10000 de ani cu totul altfel, pentru ca asa e ea, lumea, evolueaza in ritmul ei propriu..Daca tu esti primitiv ea te respinge, asa cum te respinge si daca esti un geniu, pentru ca ea nu accepta decit ce intelege..Si tu ai face la fel, in locul ei..Stiu ca poti, si vrei, sa o critici, pentru ca e prea puternica, si nu e corect sa-si permita orice, dar asta e, ea e deasupra, si noi dedesubt..Poate or sa vina si vremurile cind ea o sa fie foarte intelegatoare cu fiecare, in parte, dar asta cere un timp de elaborare a valorilor..Pina atunci noi ne ducem inainte asa cum sintem, si ne cautam sa ne construim un drum prin lumea asta, cu bunele si relele ei..

Sufletul pereche

Ieri am avut un fel de stare de pace, si liniste, pe care n-am avut-o de mult timp..Mi-a placut ca am putut sa ma re-echilibrez, si sa revin la mine..M-a ajutat si vinul, daaaaa, ce m-as fi facut fara eliberarea adusa de starea aia de seductie-anestezie, care a fost ca un fel de stop-si-de-la-capat, pur si simplu, ca o intoarcere la dulceatza aia unica a amintirilor placute..Poate ca a venit firesc, succesiv, dupa un sir de aventuri mai neplacute, ca sa ma faca sa le uit, si ca sa ma determine sa revin la vigoarea vietii celei adevarate, in care sa fiu hotarit, si energic..A fost bine, si m-a ajutat sa ma clarific, cumva, cam cu ce a fost, in  fine, cu unele lucruri, ca pe celelalte le rezolvasem inainte..Cred ca e si un rezultat al unui suport sufletesc care mi-a lipsit atit de mult, si pe care l-am regasit, cumva, dupa atit de mult timp..Ce bine e sa te simti parte dintr-un dialog, e ca si cum esti altfel de om, mai bun, mai adevarat, mai viu..
Ieri am facut ceva cumparaturi, si am vrut sa gatesc, dar am aminat..De obicei gatitul asta ma implica emotional, dar nu am avut energie, pentru ca mintea mi s-a plimbat si prin teritorii calde, a fost bineeeee, si mai vreau, ca e atit de altfel..Clar imi trebuie o partenera, ca sa ma simt asa cum am vazut ca pot sa ma simt, imi trebuie un suflet cu care sa ma leg, ca sa ma simt ca pot sa fiu cu adevarat eu-insumi..Na, pare ca lumea poate fi ca in visele frumoase, doar ca trebuie sa cauti, si sa incerci pina reusesti sa o faci sa fie asa..

Un drum al vietii

Vezi, lumile sint conforme cu ele insele, sint ce sint asa, pentru ca asa au fost, si asa vor fi, dupa unele standarde de gindire, nu e ca si cum noi le-am fi descoperit cum sint, aplicindu-le propria noastra logica..Noi toti raminem in noi insine fix ce sintem, pentru ca asa ne e fiintza proprie, si asa e totul, absolut conform.. Nu e de lauda, pentru ca ideal ar fi sa fie totul flexibil, ca sintem noi, sau lumile, pentru ca toate evolueaza spre un fel de altceva mai bun, mai exact, mai apropiat de asteptarile fiintzei care sintem..Ma rog, si evolutia asta are variantele ei neasteptate..Poate previzible, intr-un fel, dar absolut surprinzatoare, na..
Noi devenim, in timp, cu totul altii..Si asta e firesc, daca macar ne privim in oglinda..Stiu, ce vedem e doar partea fizico-degradabila, dar daca ne-am privi intr-o oglinda spirituala am vedea ce frumosi chiar sintem.. Doar ca nu s-a inventat oglinda aia, desi am fi vrut, pentru ca am simtit ca, na, chiar am evoluat..Azi chiar sintem capabili sa facem fatza la niste provocari foarte mari, si chiar putem sa demonstram ca ne meritam un loc fruntash intre ceilaltzi..Doar ca avem de infruntat niste lupte, cumva, inegale, in care mai conteaza ceva ce e un fel de detaliu insignifiant..Bai, daca tu esti un fel de Da Vinci, nu te iei de git cu orice maimutzoi, pentru ca o victorie cu un freak te-ar deprecia, na, si asta e o regula inca valabila..Nu te cobori la nivelul oricarui babuin, doar ca sa cistigi o lupta sociala, pentru ca asta te-ar duce prea jos, tu te lupti la nivelul tau, cu oameni de calibrul tau, ca sa demonstrezi ca esti valabil pe domeniul valorilor tale proprii..Da, stiu ca asta e o dorintza, pentru ca, de multe ori duci lupte cu unii cu educatie precara, si care au o violentza iesita din comun, dar, tu, ca specialist esti dator sa o faci, orice ar fi..Si esti dator, dincolo de orice, sa mergi fix pe drumul tau, oricite piedici ar incerca toti sa-ti puna, asta da, dincolo de dubiu..Pentru ca asa e viata, cu piedici, si tu de asta esti aici, ca sa le treci, si sa continui..

Mode in timp

Mai, hai sa fim realisti..Stiu ca sintem pe lumea asta barbati si femei, care, fiecare are propriile atuuri, dar hai sa nu exageram..Barbatii sint mai grobieni si la obiect, si femeile sint mai eterico-senzualo-sensibile, si care cauta sa impresioneze cu partea lor de afectivitate si daruire, ceea ce e absolut admirabil, in sine..Dar, dincolo de orice razboi al sexelor, baaaaaaai, raminam oameni normali, care au o viata, care au gindurile, si sensibilitatile lor proprii..Si nu trebuie sa ne calcam in picioare cu ce avantaje avem, ca sa incercam sa ne dominam, si cucerim, asa, doar pentru ca putem..Pentru ca, sincer, asta e o iluzie, ca nu impresionam pe nimeni cu calitatzi de doi lei..Eu, ca barbat nu m-as simti tare doar ca, sa zicem, as fi puternic, sau genul bad-boy, chiar daca asta ar fi o chestie cautata social..Iar ea nu m-ar atrage daca ar fi un fel de diva de salon cu nush ce silicoane, sau dimensiuni gen 90-60-90 ca in revistele pentru idiotzi manipulabili, si care ar arata ca o zina dintr-o specie extraterestra esuata pe paupera Terra..La baie maaaaaa, ca altfel nu am cum sa ma exprim, sincer..La baia cea mai baie dintre bai..Ca nu e cum pare, chiar daca e la moda acuma..Pentru ca lumea, oricum ar fi ea, pina la urma tot cu ce e adevarat tzine..Sau na, cu ce e in mintea noastra profunda, care si ea, s-a transformat, in timp..Ma rog, e o discutie lunga aici, ca fiecare are preferintzele proprii, si per total ele au fost ce au definit moda momentului..
Uneori mi se pare ridicol ca spun despre moda, dar fix asa ma simt, adica fix ridicol, pentru ca moda e ceva ce prefera lumea la un moment dat, si care se schimba continuu..Bine, nu e de blamat, pentru ca e firesc, pentru ca asa e, sa zicem, gustul de moment al publicului..Ce e interesant e sa vedem cum simte si gindeste lumea, in timp, si sa incercam o mica analiza psihologica..Desi, parca aici ne trebuie ajutorul unui specialist..

Lumi frumoase

Nu ma dau mare ca ma lupt cu socialul, pentru ca nu asta am in minte..Cea mai buna chestie e sa reusesc sa dezvolt proiectul meu, asta da, as vrea sa-mi reuseasca mai mult ca orice, si nu ca sa ma dau mare, ci ca sa am o certitudine ca ideile mele au fost valabile..Aici chiar as vrea sa mearga inainte, si sa dezvolt totul, din aproape in aproape, ca na, proiectul asta nu e ceva fix, si stabil, pentru ca na, e o varianta, si ea poate evolua pe cine stie ce cai..Dar chiar ar fi ochestie buna, pentru toti, ca ar ajuta enorm, si stiu despre ce vorbesc, nu-s un idiot care pretinde ca e, ce nu e..Bai, inainte de orice, proiectul asta al meu e o chestie foaaaaaaarte practica, si care ar acoperi o mare nevoie sociala, pentru ca e bun, si e bun, si na, nu e facut inca, si sigur lumea ar avea mare nevoie de el, de asta sint sigur..Mie, sincer, nu-mi trebuie nush ce recunoasteri, vreau doar sa-l vad realizat si facut, si dat la lume ca sa-l foloseasca, doar ca na, lumea pare ca ostila ca dintotdeauna, bine, adevarul e ca nici eu nu m-am dat cu capul de toti peretii ca sa antrenez energiile bune, na, pentru ca naiba stie ce si cum..Bine, de facut o sa-l fac, ca il am 80% realizat, mai am doar detaliile sa le pun la punct, si am nevoie si de ajutorul altor ingineri..Stiu ca va trebui sa fie foarte foarte bun de la inceput, pentru va ideea ar putea fi furata si mai bine realizata, daca n-o fac eu, dar na..Si daca mi-ar reusi asta, as avea un inceput pentru alte muuuulte alte idei valabile, dar na, trebuie sa ma si sprijine cineva, ca singur nu pot, ca asa e in lumea de azi, reusita tine de succesul unei echipe..Bun, eu ma pastrez, si o sa incep sa caut oameni care sa ma ajute..Baaaaaai, daca imi reuseste o sa fie un success maaaaaare de tot, pentru ca stiu ca multi or sa fie alaturi de mine..Si asta sigur..Si ce simplu ar fi totul, ca sa am o mica echipa de ingineri, si o finantzare, ca sa facem, si sa verificam prototipurile, nimic altceva, ah..Pentru ca asta ar fi ca un fel de inceput al aplicarii robotzilor in lumea auto, ma rog, nu al robotzilor propriu-zisi cum ii percepem azi, ci doar a unor variante a lor, pentru ca pe viitor unele variante robotice vor fi reale in aplicatii care ne vor usura atit de mult viatza..Na, sa speram ca vom reusi sa construim ce avem in minte, ca sa facem lumea asta mai frumoasa..

Luptele spre idealuri

Mai e cum mai e, si ramine la fel, totul e cum e..Fara regrete, si nostalgii trecute, pentru ca acum e acum, si ne concentram pe ce este, pentru ca ce este e absolutamente definitoriu pentru ce va fi, nu? Nu e ca si cum ce a fost ne va afecta atit de profund cit sa nu gindim lucid la viitor, pentru ca acolo e doar o parte din noi, si asta e chestia aia de drum pe care am mers nevoit, ca sa fim cine sintem fix acuma..Bine, nu facem o analiza profunda la variantele posibile de atunci, pentru ca mai mult sens are sa stim ca sintem si ce am fost atunci pentru ca asa a fost sa fie, si asa eram, si ca acuma sintem asa cum sintem, ca sa pornim inainte uitind ce ne-a determinat ca sa fim cum am fost, pentru ca daaaaaa, conteaza infinit mai mult ce putem deveni, nu?
Bun, ce par ca sint e ce pot vedea ceilalti in mine, dar asta e aleatoriu, pentru ca eu cred ca m-am definit cumva suficient de bine prin ce am facut, si nu prin variantele lor..Bine, nu fac o teorie a ce si cum vazut prin ce si cum de unii, sau altii, pentru ca e diliu, eu sint fix cel pe care mi l-am construit asa, dupa o uriasa munca infruntind infinite ostilitatzi..Stiu, e firesc, pentru ca si tu ai facut la fel, si te inteleg, doar ca eu spun asa cum a fost la mine..Stiu ca acuma am o logoree invidiabila, dar asta e, ma simt relaxat si apt sa vorbesc despre ceva ce tine de mine, de lume, de tine, de oricine traieste in realitatea asta care e fix asa cum e..Imi place sa ma desfasor cind ma simt bine inainte sa fac ceva anume care sa fie memorabil, adica sa ma intorc la unele amintiri frumoase..Sigur, stiu ca esti la fel ca mine cind vine vorba de un trecut pastrat in minte..Pentru ca acolo, in amintiri, si eu, ca si tine, ma regasesc in acel atit de frumos trait atit de intens, ca m-a determinat, si zic asta fara sa ma laud, dar m-a facut sa fiu atit de mult parte din ce sint..Bine, stiu ca timpul a trecut, si toate s-au schimbat, si nimic din ce e acum nu mai are legatura, dar eu ramin la fel, al acelor lumi, si ma simt ca si cind am renascut venind fix de acolo..Viata m-a schimbat, si m-am transformat, sper ca nu intr-un monstru, dar intr-un om care a mers spre un fel de ideal care pare inca la fel de valabil..Azi mai sper ca mai am suficienta energie ca sa mai pot lupta pentru drumul ala la care am tot visat de cind eram adolescent..Lumea e la fel, si noi ne transformam in altfel de oameni, ca sa reusim sa devenim, da, cumva, un fel de eroi cu puteri speciale, si care reuseau sa invinga in lupta asta foarte aspra cu ceilaltzi..In fine, nu am fost niciodata super-eroi, si sigur nu vom deveni, dar mai avem in noi sperantza ca vom ramine la fel de determinatzi sa ne cautam idealurile..Atit cit vom putea..

Echilibrul cautat

Gindirea logico-rationala si stabilitatea ideilor inspira, de multe ori, o ostilitate profunda..Pentru ca oamenii te vor cu vulnerabilitatile la vedere, si cu un fel de a fi pe care ei sa-l poata recunoaste usor..Daca nu esti ca ei devii misterios de dubios, si lor le e frica de subtilitatile de care esti capabil..Bine, nu toti, doar cei idioti, si care sint covirsitori, pina la urma..Trebuie sa iti cauti mediul tau, de care simti ca apartii, si sa-i lasi in urma pe ceilalti, pentru ca te vor lovi, sau te vor trage in jos, sau chiar te vor rani, pentru ca ei doar asta stiu sa faca, si tu cam esti constient de asta in instinctele tale..De multe ori nu ai ce face, si trebuie sa inveti ca macar sa te aperi cit poti tu de eficient..Mi-e cam sila sa fac teoriile astea, dar m-am lovit de atitea instabilitati ne-anticipabile, ca mi s-a acrit, si nu-mai-vreau-ca-e-stupid-sa-continue-bilciul-asta-fara sens..Ma rog, stiu, e ceva ce se intimpla, si se va tot intimpla, iar, si iar, si iar, pina te face sa ii iei la bataie pe toti, ca e parca o presiune prea mare, si fara sens..Eu sint format sa gindesc, nu sa ma bat cu vagabonzii, clar..Am propriile mele valori, care se potrivesc cu acele variante de existentza care conduc spre o constructie a unui eu stabil si bazat pe realitati stiintifice, cred..Nu ma pun cu cretinii, ca astia s-au perfectionat in rele, dar nu am de ales, de multe ori..
Lumile s-au intins peste spatii..Am vrut sa uit tot, si sa stau sa privesc la spectacolul lor..Ieri am avut unele stari, peste care am trecut..Azi ma gindesc la ce am sa pot sa fac miine..Ah, ce mi-as programa un vis nou, cu mine in busul ala care merge noaptea prin oras..In care privesc iar la geam ce e in afara, si nimeni sa nu ma vada..Pare monoton ca eu sa vreau iar asta, dar asa m-as simti eliberat de toate..Imi place sa fiu un observator invizibil mai mult ca orice..Sa fiu acolo, singur cu mine, fara sa fiu agresat in vreun fel de ceva, sau cineva..E visul vietii mele..Ce frumos e..Sa fie asa, totul, si sa simt ca exist intr-un echilibru stabil cu lumea..

O lume instabila

Infinitul e subtil, mult mai subtil decit ne putem imagina, pentru ca nu are limite, si dincolo de ce e palpabil e mult nevazut, si poate necunoscut..E mare de tot, mai mare ca orice..Bine, acuma poate mai exista ca termen de comparatie, pentru noi, sa zicem, un alt infinit..Tot ce se poate, pentru ca nu te pui cu infinitul, el poate acoperi tot, daca vrea..Noi incercam sa ne facem idee de infinit prin partile accesibile, dar care sint, poate, infime cu ce e dincolo de ele..Pentru ca, oricind, si oricum va ramine ceva dincolo, ceva absolut misterios care poate schimba total logica a ce am vazut pina acuma, pina la limita asta..E frumos asa, pentru ca e incitant, si deschis, pacat ca noi nu apucam sa intelegem prea mult, din cauza timpului nostru atit de limitat..
Sint multe de spus, pentru ca noi traim printre oameni, si fiecare are felul lui de a fi, valorile lui, stilul propriu de a comunica, etc, si asta ne poate face mai mult, sau mai putin bine, sau rau..Totul e ca dupa "meciurile" cu ceilalti sa raminem in picioare, sau sa ne ridicam de jos, pentru ca nu e usor, ca fiecare meci are, parca, alte reguli, sau nu are, asta nu stii niciodata dinainte..Lumea e dura, si indiferenta, si oamenii au in ei instincte de animale de prada, asa ca iti trebuie multa cunoastere ca sa rezisti, cunoastere pe care o capeti luptind efectiv, si invatind din mers..Ce bine ar fi fost ca sa ne fi predat in scoala o materie "lupta cu viata", ca sa fim macar pusi in tema cu ce vom avea de infruntat, si in care sa invatam cum sa ne abordam si vulnerabilitatile, pentru ca ele decid de multe ori rezultatele..Noi romanii am iesit de curind dintr-o dictatura sinistra, in care totul era intr-un fel, si ne-am trezit, dupa eliberare, intr-o cu totul alta lume, cu alte valori, alte reguli, alti oameni, in care totul era mult mai avansat, si in bune, dar si in rele..Si a trebuit, si trebuie continuu sa invatam sa ne aparam, sa luptam, si sa evoluam, adica sa stim sa fim altfel..E greu, lumea se schimba foarte repede, istoria e accelerata, si ce e valabil azi poate fi complet depasit miine, sau invers, ce pare absurd azi sa fie miine fundamental..E naucitor pentru oricine, si cu atit mai mult pentru romani, e foarte adevarat..E important sa ne bazam pe valori reale, stabile, care ramin, dar dincolo de asta, cam orice e posibil, pentru ca totul pare instabil..Acuma daca evolutia asta s-ar face pe baza de valori ar fi bine, dar nu ai cum sa stii, pentru ca daaaaaaaaa, oamenii sint schimbatori, si tu vei depinde de cineva, ca e sef, coleg, vecin, etc..Asta mi s-a parut de multe ori incorect ca raport, pentru ca nu e normal sa te lupti cu metode neortodoxe, dar na, socialul e pe baza de unele abilitatzi mai ciudatzele uneori, la care nu ai cum sa contracarezi, ca nu tine de tine, ci de altii, care sint cum sint, etc..Am trecut prin multe faze de astea, si m-au afectat, dar nu m-am inrait, pentru ca era absurd, nu asa poti reusi in viata, cu trucuri ieftine..In fine, asta e, poate ca o sa iau lectii de arte martiale, ca pare ca e nevoie..

Drumurile cautari

Ma gindeam de multe ori daca as fi putut face alte joburi legate de stiintele exacte, si cred ca da, multe. As fi invatat si matematici teoretice, sau fizica teoretica, ca nu-mi era frica de toate abstractiunile lor, pentru ca le invatam regulile, si le-as fi aplicat usor, ca sint bun la asta, dar ce m-a indepartat de toate a fost sistemul ala de invatamint brutal si primitiv, si profii aia de un autoritarism complet absurd. Multi spun ca nu as fi invatat nimic daca n-ar fi fost asa, pentru ca acolo e efort intelectual, pe care nu-l faci usor, si cineva trebuie sa te oblige-constringa .Eu cred ca din contra, daca sistemul ar fi fost mai apropiato-prietenos as fi invatat chiar foarte multe, si poate chiar m-ar fi pasionat, si as fi performat; asta DACA, sau cum e in mate daca si numai daca (care am uitat ce presupunea in plus), in fine. Nu-mi pare rau, pentru ca, totusi, poate ca eu am mers instinctiv pe drumul meu, ala al adevaratelor pasiuni, ca un timp incepusem sa cred ca doar filosofia imi place, in fine, am avut etape de tot felul, in care eram atras mai mult spre ceva, si cautam raspunsuri la intrebari specifice, ca sa pot intelege mai bine tot tabloul, cred..Sint enorm de multe de spus despre felul cum am evoluat, pentru ca a fost unul cu mari variatii, nu am acumulat constant, pentru ca ce invatam cautam sa ma ajute sa imi construiesc in minte mai bine intelegerea ansamblului, sau a lumii, sau a universului..Bine, e greu, pentru ca nu gasesti nicaieri raspunsuri la fix ce te intereseaza pe tine, sint multe deviatii, raspunsuri partiale, cai gresite, etc, la care se adauga si ostilitatea mediului, oho, asta te blocheaza uneori..Si acuma am un miliard de intrebari ramase, dar ele sint mai mici, nu-s de alea fundamentale, ca in adolescentza..Cred ca cel mai mult mi-au placut ingineria si biologia, pe una din ele as fi mers; ingineria pentru ca e absolut fascinanta (am sa vorbesc despre asta mai mult), iar biologia pentru ca studiaza VIATA, adica ceva miraculos, unic, si, deocamdata fara corespondent in universul observabil..
Ingineria e stiinta aplicata, si pentru asta trebuie sa stii stiintza, si cum sa o aplici, adica e mult, greu, si absolut fascinant..Eu am inceput in Canada un job de desenator technic, cu AutoCAD, in 2 dimensiuni, pe un ecran negru cu linii si curbe colorate, apoi am trecut la 3 dimensiuni, cu modele construibilo-editabile, de absolut orice forma posibilo-imposibila, si orice dimensiune posibilo-imposibila, si cu care puteai sa faci cam orice fel de combinatie de ansamblu/constructie..Aici doar imaginatia ta e limita, si asta e absolut incredibil, adica ramii masca sa vezi cum tu, un om normal, poti concepe niste chestii ingenioase. De fapt toata lumea asta e bazata pe chestii ingenioase care au fost descoperite si aplicate mai bine, si mai bine..Dar designul 3D mi se pare ca e ceva la care am visat de demult, si la care am avut access doar la maturitate. In fine, norocul astora tineri ca au acuma la dispozitie atitea, totul e sa stie, sau sa invete sa selecteze din ele, fara ca asta sa-i oboseasca, sau sa-i faca apatici, pentru ca informatia e uriasa, si nu e neaparat bine organizata, in fine..Noi am fost la trecerea asta dintre lumi, ca in facultate am facut desenele cu tush pe calc, si trebuia sa stiu pe de rost toate detaliile, pe cind acum computerul are tot, totul e sa stii sa-l folosesti..Cel mai interesant e sa iti satisfaci curiozitatile, si sa continui sa cercetezi, bine, asta tine si de tine, daca te pasioneaza domeniul..