Monday, April 25, 2016

Lumile viitorurilor

Viziunile se amesteca..Imagini rupte din trecut se suprapun peste privirile de acum..Ecranele se complica haotic, asa ca si cum o fiinta de sus ne-ar amesteca trecutul, prezentul, si viitorul..Spatiile se infing in ele insele cu voluptatea cu care o gura flaminda musca dintr-o bucata imensa de carne fripta, si dintii isi arata ascutimile perfect prelucrate si vopsite..Pare ca un alb uniform si partial stralucitor se curbeaza peste formele de peste tot..Un alb ascutit revine in tot relieful dimprejur, si parca privim din gura unui imens rechin care s-a intors intre ghetzarii Antarcticei cele fara sfirsit..O nemiscare sta oprita, gata sa erupa in vaietele-vuite  ale lumilor fixate de trecuturile ce au ramas aceleasi..Linistea e sparta de miliardele de linisti ce se opresc pe malurile lumilor, ca valurile de stincile uscaturilor continentale..O caracatitza lichida cu o infinitate de bratze se rasfira peste nisip, dupa care se dizolva, in tacere, in ocean..Albastrul se confunda iar in albastrul galaxiilor..O liniste infinita ne revine iar, ca sa ne vada, si sa ne asculte povestile vietilor traite, si netraite..Sintem iar in mijlocul ciclonului ce ne asteapta, ca sa ne intimpine cu viscerale nedeterminari..
Sintem ochi care privesc spre acele lumi posibile..Sintem vocile tacute ale intrebarilor nepuse..Sintem inca acele cautari care nu au inceput..Sintem, inca, noi, inainte de a fi, si, mai ales, inainte de a porni spre ceva ce nu stim cum va fi, cind ne va fi determinat sa fim ce vom deveni..Acel ceva ce stim sigur ca ne va schimba fiintza intr-o alta complet diferita, si poate bizara, socotind asta cu mintea inca neschimbata de acum..Ce ciudat pare sa spunem asta..Dar cine mai stie cite, si ce adevaruri vom descoperi, si cum ne vor modifica toate..Acum sintem stabili, si autentici, dar e atita rasucire si intoarcere inspre orice, ca, cumva, o reintoarcere e atit de adevarata pe cit e o reconsiderare a valorilor..Ne reconfiguram cu orice reper ce ni se intimpla..Totul e la fel, asa cum e altfel..Sintem trairi pe dimensiunile reconvertite ale unui timp din ce in ce mai mic..Anii devin secunde, si secundele devin infinuri infinitezimale..Totul se comprima, pina la a deveni clipe..Sintem ce am fi putut deveni, cindva, pe o alta posibila traiectorie temporala..Sintem posibilitati deschise, intr-o lume a tuturor deschiderilor posibila, cei ce au, cumva, in ei, lumile viitorurilor..

Monday, April 11, 2016

Iubirea adevar

Cum spunea Baiesu, iubirea e o chestie foarte mare, el facind prin asta misto de felul proletar in care e perceputa..Bine, asta a fost pe vremurile "alea", in conditiile "alea" sociale, cele artificial construite de mintzi diforme, si aliniate unor concepte de care astazi fugim cu toate picioarele, pentru ca, nu, azi e altfel, si noi ne modernizam din mers, in viteza, chiar daca in noi mai sint reflexele construite atunci..Dar, sa nu divagam..
Iubirea e o entitate, cred, una inalta, profunda, si universala, la care avem access toti, oricine am fi..O entitate mai mare decit cea construita din 2 suflete, pentru ca ne elibereaza de tot si toate, si ne construieste o noua identitate..Devenim altii, pur si simplu, chiar daca in noi e aceeasi veche fiintza, de baza, ea e transformata in altceva..Sa ma contrazica oricine a iubit:))
Iubirea ne face mai aerieni..Ni se modifica mersul, vocea, ideile, devenim mai buni, si mai intelegatori..Si asta nu e pentru ca facem mai mult si mai bun amor, si ca ni se balanseaza hormonii, pentru ca sexul e doar un efect, o recompensa pentru corp, o reusita concreta a ce transformari profunde traim inauntru..Si sexul e de multe ori o intimplare intimplata cind sufletul ne zboara liber, prin cosmos..
Cind iubim devenim cvasi-legume pentru ceilalti, numai buni de incasat mistocareli grobiene si complet stupide, pentru ca ne si manifestam autist-arogant, cumva, dar astea nu fac nici cit o ceapa degerata, pentru ca ceilalti oricum pare ca bat cimpii atit timp cit diferentza dintre trairi e una uriasa..Ca sincer, aia cretini nu sint cei indragostiti, si care nu mai raspund unor stimuli sociali, ci ailalti, care se manifesta in acelasi stil retard ca dintotdeauna..In fine..
Spiritul, si ideile tale, ce esti tu in profunzimea ta e condus de iubire, ea e motorul vietii tale, ea e sensul, si scopul, pina la urma..Pentru ca din ea te-ai nascut, si din urma ei existi, ca fiintza si determinare..Esti ce iubesti, si devii iubind..E simplu, si aparent banal, si la fel de aparent, accesibil..Iubesti traind viata in felul, si stilul fiintzei tale profunde..
Toti iubim tot felul de lucruri, idei, si oameni, in felul nostru..Toti ne dedicam iubirea, si o generam si imprastiem spre tot felul de trairi atasate unor intimplari ale vietzii..Toti visam visuri care se rasucesc imprejurul unor iubiri, si toti traim ce ne dorim atunci cind iubirea ni se arata..Toti iubim ca sa ne simtim  fiinta adevarata, si sincera, si ca sa ne implinim adevarurile...
Ce m-a fascinat la iubire, e ca cei care se iubesc cu adevarat se simt unul pe altul..Se inteleg din priviri, si din gesturi..Ei pare ca nu au nevoie de cuvinte..
Cum spuneam, ei, cei care iubesc sint ei insisi, adevarati, si profunzi, cu sufletul deschis, la vedere, sinceri in toate, ca si cind ar merge goi si indecentzi intr-o lume obsedata si obscura..Si ei au curajul lor, pentru ca au atitea adevaruri cu care merg impreuna, de atita timp..

Monday, April 4, 2016

Fiintza fluidului

Mecanismul vietii e o parte din mecanismul infinit al timpului..O parte infinit mica, dotata cu toate cele necesare ca sa poata produce suficienta durere, si de o eficientza bine elaborata..
Uneori constiintzele isi schimba formele, se transforma  brusc, si isi modifica culorile..Din cilindri rotitori devin piramide taioase liniar miscatoare, sau sfere pietrificate..Apoi curg in picaturi ca sa redevina cuburi din care raze infinite se infasoara imprejurul corpului tau, blocindu-te..Un timp stai fixat, dupa care incepe miscarea..Esti tirit, aruncat, izbit, rasucit, impins, aruncat, zdruncinat, busit, pocnit in cele mai sensibile zone.. Ti se induc in minte viziuni grotesti care iti acopera complet vointa..In tine mai vorbeste doar frica..
Mecanismul vietii iti sterge interiorul..Devii vulnerabil, si docil..Plutesti in bataia curentului, intr-o lume viscoasa si stranie..Toate s-au dizolvat in toate..Esti din ce in ce mai lichid..