Wednesday, December 31, 2014

La Multi Ani!

E 10:52 noaptea, 31 decembrie 2014..Mai e o ora si un pic ramas din anul asta, si gata, trecem la alt numar.. Imbatrinim brusc noaptea asta cu un an..O sa ne cauzeze, sau ceva..Desi e o dileala, pentru ca miine e o noua zi perfect identica cu celelalte..Viata merge inainte, si asta e, de acuma incolo la numarul anilor o sa scrie 2015, mare brinza..Asta e un numar ca reper, pentru mersul societatii, pentru cronologie..10:58, se apropie 2015..Ma mir ca n-au facut astia prin media profetii noi cu sfirsitul lumii, ca sigur daca aduni cifrele anului cu numarul de la pantofi al lui Mozart si imparti la numarul de la camasa al lui Beethoven o sa-ti dea ceva cu virgula, si a treia zecimala o sa spuna exact luna cind o sa vina asteroidul..E bine..Inca mai tin balariile astea la unii speriati de bomnbe si prosti..Ma rog, cui sa-i mai pese de atitea nerozii, inca?
11:02, timpul treeeece, ca regimentul zeeece, prin baltoaca treece..Ce timpenii..N-am la ce sa ma gindesc, si fabulez..Mai devreme vroiam sa scriu un post ceva science fiction cu planeta Qua, cea care la anumite perioade avea o sarbatoare in care se adunau toti, ca intr-un fel de reuniune a sufletelor, ca sa combata spiritele rele..Ar fi iesit poate, ca o mai infloream, adaugam ceva cu istorie, religie, mituri, ca sa fie o paralela la situatia de la noi, da' mi s-a parut ca nu e totusi ceva de iarna, ca mai degraba ai citi ceva vesel, la cit de frig e afara..Mai bine sa scrii despre ce simti in noaptea asta dintre ani..Ca sa ramina asa, sa-ti aduci aminte ce ai trait si simtit..Restul de povesti, mai ai timp, si mai incolo..
Noaptea asta e la fel de banala ca celelalte..N-am plecat nicaieri ca nu-mi place aglomeratia si manifestarile alorlalti..Imi trebuie liniste, si ceva tutun..Am fost mai devreme sa iau tigari de la benzinarie..Minus zece grade afara, si vint, am avut senzatia ca o sa mor de frig, m-a apucat un tremurat brusc de-mi sarea caciula din cap, si nu-s asa friguros, totusi, dar vintul e de vina..In fine..Ziceam ca noaptea asta e absolut la fel cu celelalte.. Ma gindeam ce-ar fi sa se intimple ceva deosebit, ceva care sa-mi schimbe viata..Aha, sigur, sansa asta e una la un catralion de catralioane..In fine..
11:16..Ce misto ar fi ca 2015 sa fie un an fabulos, cu de toate, pentru toti..Cine stie ce ne rezerva viitorul.. Acuma in Ro e 6:18 dimineata, lumea doarme cu burdihanul plin de mincare si beutura..S-a petrecut, cintat, dansat, asa ca sa ramina in amintire..Unii au plecat prin alte tari..E frumos, cui ii place..
11:20..Ce o sa fac toata noaptea? De fapt mai stau putin, si ma duc sa ma culc..Poate ma mai uit la un episod cu Columbo, sau la ceva emisiuni..Am vazut pe Digi, mai devreme o emisiune despre filmele din 2014, si ziceau ca au avut success chestiile biblice, cu efecte speciale, unele scifiuri..Pe mine ma plictisesc filmele astea noi, ca sint seci, au doar efectele alea bine facute, da in rest vaaaaaarzaaaaaaaa..Nimic nou si pasionant, totul o ciorba reincalzita..Hahaha, ce limbaj am..Ciorba, auzi..Chiar, nici mincarea nu ma mai pasioneaza, nici cititul de beletristica, si astea sint la fel de anoste..E o plictiseala generalizata, lumea nu mai cauta nimic, isi traieste cu intensitate experientele proprii, in cautarea fericirii..Ha..Unde sint vremurile de altadata..Ma rog..Traim din inertie, cred, nu ca am avea vreun ideal, sau idealuri, sau altceva care sa merite, o cauza, doua cauze..Zero..Aplatizare..
11:29..Inca putin si gata,  zboara si anul asta..Nu-mi fac planuri, pentru ca multe n-ar depinde de mine, si atunci, na..Totul e sa fie ceva bun inainte..Ca mi s-a acrit de toate, am fobie la manifestarile unora..In fine
11:32 sa urez si sa-mi urez un An Nou cit mai bun, macar mai bun ca predecesorul, multa sanatate, ani, bani, sex cit mai mult si des, si implinirea dorintelor..LA MULTI ANI, si sa ne vedem mai voiosi si optimisti in 2015..Atita decit..Nu e mult, si meritam, totusi..

Monday, December 29, 2014

Oamenii de alaturi

Societatea asta are si ea chestiile ei..Si unele reguli, chiar daca par anoste, pare ca-s bune, totusi..
Eu n-am fost genul sa ma iau dupa timpeniile repetate pina la obsesie de ceilalti, dar m-am lovit de unele probleme, si chiar m-am gindit, la ce, cum, in ce fel..
Stiu ca toti spuneau ca e bine sa ai o partenera..Bun..Am incercat si eu, asta, si nu am gasit ceva sa mi se potriveasca, si am zis ca na, asta e viata, ma descurc si singur..Si asta e valabil pina la un punct..Iar punctul ala e cind ti-e rau, si esti pierdut, asa intre atitea..Atunci simti cel mai acut nevoia sa fie cineva care sa te ajute cu orice..Macar cu un gind bun, care sa-ti dea sperantza..
In viata asta a mea am avut atitea pe cap, ca mi-a trebuit liniste, ca sa ma organizez, si ma gindeam ca cineva mi-ar termina echilibrul asta, cit il aveam..Si, pe undeva aveam dreptate, pentru ca un om iti induce si nefericirile si problemele lui..Acuma, na, e firesc totusi..Dar, daca e sa judeci normal, totul e sa le pui in balanta pe toate, si sa vezi ce, si cum..Adica si bunele, relele, si sa faci bilantul, daca asta te-ar putea ajuta..
Ei bine, omul ala chiar iti trebuie..Dar sa fie al tau, si nu un strain cu care sa faci compromisuri..Nu..Omul tau cu care sa iti imparti toate..Si care sa te ajute, si sa-l ajuti, asa, ca intre parteneri adevarati de drum lung..
Am 47 de ani lungi de dus lupte, singur..Si simt ca am cam obosit..Am trait atitea, si am atitea sa spun, asa cum cred ca mai pot sa ascult..Stiu ca nu e bine sa arat tot..Dar am si eu momente cind imi vine sa urlu de cite toate..O fi depresia asta de sarbatori, nu stiu..Dar ma gindesc ca e atit de bine sa fii alaturi, si sa iti dai drumul la toata fiinta ta, asa cum e ea, cu bunele, si relele..Si sa fii sincer, asa cum esti..
PS Cred ca e vremea de citit poezii, si de lasata mintea libera sa alerge, asa ca sa stim ca poate fi si altfel..

Ginduri de sfirsit-inceput

Sa incepem cu: Sarbatori fericite! Si tot ce e bun, sa ni se intimple, pe cit posibil cit mai curind..
Bun, acuma cu fericirea, e o chestie, ca nu prea stim ce e aia, o descoperim pe traseu..Da' de cautat o cautam continuu, nu stiu de ce:)).
Eu ieri am zis ca poate fericirea asta sta si in mincare, ca e de sezon, cu chestii, placeri pentru corp, etc.. Ei, bine, partial adevarat..Decit ca trebe echilibru, ca si corpul asta are limitele lui, si cind exagerezi cu ceva reactioneaza si el..Bun..Si a reactionat, si asta a fost..A iesit cu dureri de stomac din alea nasoale, si cu promisiuni ca daca scap, imi schimb viata..Suna comic, acuma, dar ieri era cu dureri, si trairi din alea la limita..Am fost un fel de zombi, noroc ca nu m-a vazut nimeni..E curios cum in stari de astea de rau, e amplificata perceptia de cit de vulnerabil esti..Si de cum te asteapta toti sa te vada asa, ca sa-si bata joc de tine, crezindu-se pe ei cu atit mai tari..De aia cica e bine sa-ti ascunzi cit poti de bine ranile..Nu te expui, ca sa nu fii lovit si mai tare..Ma rog..Cred ca si de asta imi prinde bine mica mea izolare..
Chestia cliseu repetata pina la greatza, cum ca sarbatorile sint un prilej de stat cu familia si de curatat interior are un simbure de adevar..Un simbure maaaare, mai mare decit fructul..Pentru ca, ce sa vezi, asta cam asa e..Si acuma am inteles si eu faza cu postul..E bine pentru corp sa-l protejam, sa mincam mai putin, si sa meditam mai mult..Dar asta nu tre'sa o facem cu misticism sau alte bazaconii, nu, s-o facem pentru noi, si pentru sanatate mai ales..Pentru ca eu, cu ocazia asta am slabit, si ma simt muult mai in largul meu, ca si in largul pantalonilor, hahaha..Imi trebuie si gauri noi la curea..
Dar, pina la urma e vremea de sarbatorit, de pus la tol festiv, de conversat, de etc..Ca sa simtim ca trecem in alt an, si ca avem inainte atitea de realizat..Ca ce a fost, a fost, sa injuram bine tot, si sa ne eliberam de trecut.. Ne bagam picioarele in tot, si in toti aia care nu ne-au inteles..Ca sa putem porni, asa, incet, pentru inceput, spre alte, si alte teritorii..Ca au ramas nedescoperite atitea, inca..

Sunday, December 28, 2014

Antrenament

Cel mai fabulos lucru din viata asta e sa cauti imposibilul..Sa te duci pe tot felul de drumuri nestiute, sa rezolvi chestii nerezolvabile..Daaaaa, e un extaz in toate astea, si te face sa te simti cel mai tare din parcare..Si sa faci asta punind la bataie tot ce poti..Sau tot ce esti..Sa risti mult, fiind si bine calculat, totusi..
Cred ca sint genul de om care daca nu a avut challengeuri si le-a creat singur..Nu mi-a placut avantajul niciodata..Am vrut sa plec in orice am jucat, cu un dezavantaj de start, ca sa imi demonstrez ca pot sa recuperez pe traseu..
Asta sint eu, asa mi s-a construit natura..Si imi place imposibilul..Altfel asa m-as plictisi, oooo..Si pe blog scriu tot asa din spirit de combat, hahaha, ca sa demonstrez ca-s viu si ma agit..Glumesc..Ma lupt si eu cu toate, ca toata lumea..Si ma antrenez tot timpul..En garde!

Clisee

Cliseele astea sociale sint facute ca sa satisfaca necesarul spirit de turma..Ca idiotul comun are maaaare nevoie de identitate, pe care, na, si-o gaseste in clisee..Si cu cit mai reamintite, cu atit mai bine pentru ei.. Chestia e ca toate chestiile astea "moderne" au devenit de o sinistro-agresivitate cam dilie deja..
Ma uit de ex la chestiile feministe, sa le numesc asa..Cica esti mai feminina cu cit esti mai sexy, asta insemnind corp beton, imbracaminte cit mai strimta, machiaj strident, coafura, tocuri, ceva care sa creeze un fel de personaj-animal care sa provoace instinctele profunde..Bun, ca e comercialul mai agresiv, e posibil, dar asta cred ca mai degraba te indeparteaza de chestia de la care s-a pornit..Ma rog, e impresia mea..
Nu stiu ce dracu incearca lumea sa demonstreze..Ca asa ceva e cam deprimant..Sa exagerezi cu chestiile imediate si ieftine..
Sintem, totusi, oameni..Si avem suflete..Si existam ca sa comunicam unii cu altii, pe cit posibil, firesc, totusi.. Fara sa incercam sa dominam..Ca asa si eu pot sa ma dau mare, da nu cred ca impresioneaza pe nimeni, na..
Cel mai fain e sa-ti gasesti omul tau, si sa-i lasi pe ceilalti sa-si faca numarul..Ca si asa ce bilci mare e imprejur, oooo..

Istoria drumurilor

Ce inseamna un proiect am inteles dupa ce m-am emigrat, cind chiar am facut proiectare adevarata, si am vazut si rezultatele..Dar asta n-a fost asa dintotdeauna, pentru ca, na, am avut si eu privilegiul sa trec prin abracadabrantul sistem de invatamint romanesc:)
In facultate, proiectele au fost o maaaaare necunoscuta..Mi se pareau a fi niste chestii la care doar initiatii au access..Adica na, aia dashteptzi si colegele noastre bune si silitoare, ca doar ei/ele isi faceau singuri proiectele, acasa..Restul le cumparau, de la specialisti, si asa facui, asa dica deci, si eu..
Cauzele erau multe..Pe vremea aia nu exista internet, iar computerele erau niste masinarii mari, la care datele se introduceau pe cartele..Deci technologie nexam, in afara de calculatoarele de buzunar..Bun..Cartile indrumatoare de proiecte erau ffff putine la biblioteca, si nu le gaseai, ca na..Daaar, cind apucai una era ceva ca o experienta extrasenzoriala, ceva ce simti cind citesti chestii despre telepatie, extraterestri, pentru ca nu era nimic normal ce ziceau ei, si vedeai asta mai clar cind incepeai sa faci calculele..Pentru ca, ce sa vezi, nu iesea nimic, si totul trebuia retusat ca sa dea impresia de chestie inginereasca..Ha..
Cu proiectul de licenta a fost aceeasi poveste..O tanti proiectanta la proiectari navale mi l-a facut cap coada, scris, desenat cu tus pe calc, tot, complet..A fost o opera de arta, am avut multe desene ale unei nave ale carei instalatii termice trebuia io s-o calculez si construiesc..Tin minte ca la prezentare am prins toate plansele suprapuse pe o pinza, ca nu aveam loc..Acuma eu proiectul il invatasem, dar cind am ajuns in fata comisiei am uitat tot..Si aia ma intrebau niste chestii de detaliu, care, cum..Am raspuns si eu asa la intuitie ca na..Am avut emotiile unui student in fata unei autoritati, care a facut tot ce a putut, ca la un examen..Ce dracu sa spun mai mult decit am spus? Ca oricum, orice as fi facut, n-ar fi interesat pe absolut nimeni..
Toata viata mea am avut senzatia ca sint un fel de vagabond..Un trecator prin locuri in care nu s-a putut acomoda, si de unde a plecat, asa, ca sa incerce altceva..Am venit ca sa plec, de oriunde, oricind, si sa simt ca traiesc prin ceva nou..Am calatorit mult..Am mai si obosit, pe traseu..
Pina la urma, cred ca asta e esenta vietii noastre..Sa cautam cunoastere, cu oricite sacrificii si eforturi..

Timp tacut

Alegem..Din ce ni se ofera..Privim la toate, analizam, verificam, si alegem..Mici destine, masti, personaje, variante posibile isi cer dreptul la a fi alese..Uneori alegem sa raminem tacuti..Si sa mai copilarim printre ginduri..E placut..Si linistitor..E bine cind ne revenim, dupa atitea furtuni..E calm, si intuneric..E un timp de revenit la ce am fost..Lasam sa vorbeasca doar imaginatia..

Oameni priviri

O explozie uriasa se intimpla intr-o galaxie indepartata..O stea se stinge in alta galaxie..Un copil se naste intr-un sat sarac din Africa..Un om moare..
Multe din intimplarile extraordinare din jur nu ne afecteaza, chiar daca ele ating dimensiuni dramatice enorme..Pentru ca pe unele nu le stim, sau pe altele le ignoram cu buna stiinta..Si sint atitea..
Traim izolati..Ne protejam sufletul ca sa nu ni-l raneasca lumea..Stam privind pe geamul trenului cum ni se intimpla toate..Admiram, reflectam, ne bucuram sau ne intristam, actionam..Dar, dincolo de toate, privim.. Ne uitam imprejur, ca sa intelegem lumea..Traim privind..Incercam sa copiem privirile timpului..Sintem clipe.. Privim ca sa fim..

Saturday, December 27, 2014

Neverending story

Povestea asta cu revolutia romaneasca e una fara sfirsit, asa pare..Pentru ca in fiecare decembrie se discuta, iar, si iar, se pun aceleasi intrebari, se refac scenariile trecutului ca intr-un deja vu..Aceleasi lucruri repetate, dupa care vin sarbatorile, mincare, beutura, si se uita tot pina in urmatorul decembrie..Na..
Stiu ca istoria tarisoarei arata ca noi am fost o tara buna de jumulit, de prostit, si de lasat in bezna, ca sa.. Acuma, de cind sintem liberi pare ca avem timp sa gindim la tot, si sa intelegem cite ceva..Ma rog, ar fi bine ca sa putem sa reflectam la tot, si sa putem pleca inainte pe un drum adevarat, ca azi traim, totusi, in alta lume..
Dar, sa revenim la amintiri..In 22 dec eram pe holul blocului, fumam, si discutam cu doi vecini, despre cite.. Eram veseli, cum eram tot timpul..Cind, un vecin ne-a zis ca, mai pe tv e o chestie..Am mers la el sa vedem ce poate fi..Stiam ca la Timisoara se intimplasera atitea, ascultasem pe Europa Libera, si la facultate ne chemasera la o sedinta in care ni se spunea ca forte reactionare, etc..Si, am vazut la tv, cum, se pare ca Ceashca fugise, si ca poporul a luat puterea..Era absolut incredibil..Sa traim noi o revolutie pe viu.. In zilele alea am iesit pe strazi, am fraternizat, am ris, am plins, incercind sa inteleg ce traiesc..A fost atita prietenie si vis visat cum nu am crezut..Era o fericire peste tot, ca intr-un basm, aproape..Se vorbea, se arata, se zimbea si ridea cit sa acopere toate umbrele anilor aia atit de intunecati..Eram in sfirsit, liberi..Iti dai seama?
Nimeni nu ar fi crezut vreodata, asta, sa pice animalul ala de dictator..Era in aer o uimire sincera, si o fericire ca vom trai altfel..Ne uitam unii la altii cu altfel de ochi..Stiam ca sintem martori la ceva nemaivazut..Si continuam sa cintam cintece care sa deschida drumuri noi pentru lumea in care crescusem..
Ma gindeam si acum, ca ce s-a intimplat in decembrie 89 a fost firesc, pentru ca lumea avea nevoie de o schimbare fundamentala..Ceva care sa ne aduca pe coordonatele firesti ale vremurilor..
Si azi ma mai gindesc la ce a fost atunci..Am fost martori la o explozie a istoriei..Si avem si acum amintirile care sa povesteasca tuturor locuri si intimplari de inceput de lume..
Noi, ca ei, sintem ce am fost si ce inca sintem, ca martori ai unor evenimente ce vor ramine, in timp, ca sa ne arate cum ni se pot combina fericirile si nefericirile, atit de impreuna..

Ginduri si analize

Am iesit sa mai cumpar ceva mincare ca aveam o mare tristetze in frigider, venise toamna si la el..Acuma e mai bine, n-am luat carne grasa sau alte smecherii, doar pui, rosii, legume, paste, ca de obicei..Si un pic de vin asa pentru admonesfera:)) Ieftin, bun, si mult..
In postul dinainte am scris despre costumele si mastile umblatoare ale unor personaje, pentru ca azi lumea pare supra-excitata, si da raspunsuri rapide la mediu, asta in timp ce pare ca copie gesturi si atitudini..Sint un fel de oameni-oglinda, asa par, fiinte care imbraca uluitor de repede hainele altor personaje, ca sa le dezbrace la fel de repede..In fine, ma mir de viteza de azi, pentru ca, in inginerie daca actionezi repede sigur gresesti, iti trebuie un timp de reflectie mai nene..Ma rog..
Asa, si am mai scris de oamenii goi, cei descoperiti, pentru ca azi lumea s-a cam dezbracat de valorile trecutului, asa, la gramada, fara o selectie..Si asta e o mare timpenie, desi, na, fiecare e liber sa faca absolut ce vrea..
Cam asta am vrut sa spun in postul de dinainte, si le-am explicat ca sa mi le explic si mie, si sa incerc sa gasesc o metoda mai eficienta de a concentra lucrurile..Desi, totusi, ca sa scrii cu densitate iti trebuie o stare speciala, simturile intense, ideile multe, si o intuitie activa care sa lege ceva coerent..Mai poti si sa scrii in etape, corectind continuu, dar eu nu fac asa, scriu ce am de scris, si gata, pentru ca e mai interesant asa, e mai proaspat, si autentic, cred..Doar nu-s scriitor profesionist..O fac asa, ca sa nu uit cite ceva care mi s-a parut mai important..
Efectul vinului e bun, ca te face sa uiti, si sa te reconstruiesti din piesele ramase dupa ce le alegi..Lasi ce a fost neplacut deoparte, si incerci  sa potrivesti ceva din partile bune..Si cred ca viata poti sa ti-o faci singur sa fie interesanta..Ma gindesc la cite joburi am avut, si cum unele ma plictiseau de ma urcam pe pereti, chiar daca erau bine platite, dar nu mai suportam eu starea aia balciza si stupida..Si acuma inca mai caut ceva sa-mi folosesc mintea, ceva sa ma provoace, si la care sa caut raspunsuri interesante..
Cred ca stilul asta neconformist al meu mi se trage din liceu..Pentru ca acolo i-am vazut pe unii foarte ambitiosi, in actiune, si am invatat si eu sa-mi construiesc o ambitie, desi eram cam lenesh din fire.. In facultate am redevenit lenes, si la jobul din Ro, dar cind am emigrat, nene, alta lume, alte challengeuri uriase, a fost super-interesant sa invat iar  sa fiu ambitios..O, da..Am trait in cei 18 ani aproape, de cind sint aici, experiente cit pentru 10 vieti, am vazut alta lume, alte valori, oameni, etc..Si am vazut ca pot sa ma ridic singur din praf, si sa ma recompun..E mult de spus..Si e de zis mult si despre criza asta economica cretina care m-a lasat fara unele joburi..In fine, am o scuza, ca nu doar pe mine m-a pocnit asa..E o lume intreaga care sufera..Dar, parca ca inginerii, nimeni pe lume..Hm..

Thursday, December 25, 2014

Descoperiti

Ploua, iar, si iar..Vintul mai alearga printre copaci si se izbeste de geamuri cu tot cu picaturi..Probabil ca l-au suparat si pe el oamenii..Ei, cu ale lor..
Lumea vede foarte putin din toate realitatile..Percep doar ce pot..Ei vad doar vizibilul stupid si imediat.. E pacat, totusi, sa treci printre atitea, si sa ramii orb..Sau poate sesizeaza, si nu inteleg..Orice e posibil, mai ales la ei..
Eu, de exemplu, am vazut cum li se scurg mastile vara, de caldura..Sau cum devin transparenti, in ploaie.. Sau cum vintul le zboara toate costumele pe care ar fi vrut sa le imbrace, sau mastile lor cele atent construite, dar insuficient de bine prinse de moaca..Si vad tot, atit de clar, cum zboara, ca sa se lipeasca de fatza altcuiva..Asa, ca la comanda, parca..Dupa care zboara iar spre alte fetze..Ca niste frunze care isi cauta copacul potrivit, cred..Cit despre costume, oho, si ele dispar piesa cu piesa, tot asa in cautare de alte personaje..Chestia e, ca, pina la urma, cam toti ramin in pielea goala..Si umbla asa, pe strada, ca si cind nu si-ar fi dat seama..Sau or fi exhibitionisti..Sau nudisti fara cauza..Sau idioti, pur si simplu, ca dintotdeauna.. Ca nu si-au depasit niciodata conditia lor microscopica..Asta e..Adica asta sintem, toti, mai mult, sau mai putin..

Tuesday, December 23, 2014

Toamna tirzie

Ca lumea e subiectiva, na, e un fapt..Ca e si impulsiva, e alt fapt, la fel de real, pentru ca astazi ti se cere viteza de reactie..Acuma subiectivitatea si impulsivitatea nu stiu cit sint de eficiente, depinde de reperele tale, pentru ca oricum raspunzi pentru actiunile pe care le faci, in fata superiorilor..Pentru ca fata de inferiori cam ai putere mare, si cind esti sef poti sa-i dai afara pe aia care nu-ti convin, chiar pentru chestii care nu au de-a face cu jobul in sine, si asta nu e cum ar trebui, ma rog..Mai bine niste sefi roboti, de generatie avansata, care sa inteleaga si natura umana, totusi, ca noi sintem oameni, pina la urma..Sa videm ce s-o mai intimpla..
Iarna asta fuse cald pina acuma, o singura data a fost ger, la inceput, si pe urma s-au invirtit temperaturile pe linga zero grade..Asa da..Acuma e ceata, si ploua..Ca intr-o toamna tirzie..Am iesit sa-mi cumpar zigari, si mi-a placut, asa m-as mai fi plimbat, dupa toata alergatura si stressul de pina acum mi-a trebuit un pic sa-mi adun gindurile, si sa-mi redistribui energiile, sa refac ce am parcurs, ca sa le inteleg mai bine..E asa liniste noaptea, toti ciocoflecerii dorm, nu e nimeni pe strada, ador starea asta, fata de ce nebuneala e ziua, oooo, daaa..Poate din ianuarie dau si eu drumul la un job nou, sa vedem, ca am mai multe variante, ma orientez, ca na, cam e timpul, ca pina acuma sa zic ca am avut nevoie de un pic de repaus, pe urma a venit sfirsitul de an, cind astia au mai redus activitatea, da din ianuarie, gata, sarim iar pe loc..Adica na, in sensul ca avansam cu toate..O sa fie bine, zic, ramine sa mai stabilim din mers toate detaliile..Pina atunci ne mai uitam pe geam si ne gindim la un septembrie-octombrie, asa, vreme de beut vin fiert, si de meditat la ceva, orice, ca sa ne dam mari filosofi..

Wednesday, December 17, 2014

Ironia unor cinisme

Societatea e un mozaic de oameni, fiecare cu ale lui..In care cinismul e aaaaaaaabsolut necesar, ca sa rezisti.. Dar, ti se intimpla de foarte multe ori ca cinismul intilnit in lume sa fie mai tare decit cinismul tau, mai bine inarmat, mai agresiv, mai elaborat, mai ranforsat..Si, evident, cu care trebuie sa te bati, tu cu mijloacele tale, el cu ale lui..Si de la care ti-o iei, la fel de evident..Dupa care iar te alegi cu dureri odioase..
Chestia e ca cinismul asta din afara are multe forme de oameni, asa, ca oamenii, care respecta reguli fixe, si de absolut nezdruncinat, oricit de timpite, sau absurde ar fi..Ca regula e regula, si el e acolo platit sa le respecte..Asta e, ghinion..Si aici nu ma refer la a incalca montruos o regula, ci la a evalua pe cineva intr-un mod corect, si inteligent..Zic asta pentru ca in ultima perioada am trimis miliarde de CV-uri, am fost la milioane de interviuri, si, sa vezi ghinion, ca regulile ma blocau, nu ca nu eram capabil sa fac, oho, ci cre'ca eram prea calificat.. Si, na, evident ei n-au nevoie de schimbari, ca ei probabil nici nu cunosc altceva din afara universului lor mic si stupid..
Asta e, lumea nu-si schimba conceptele asa usor..Si io tre'sa le accept multora ineptiile, ca sa rezist.. Iti vine sa iesi in strada, sa ochesti unul cu figura de bou si sa-i tragi un pumn in nas..Desi, e posibil ca el sa fie tot un inginer care isi cauta si el un drum printre cinismele celorlalti..Ironie si ghinion..Din toate partile..

Sunday, December 14, 2014

Variante de euri

Stii, te vad asa cum te vad eu, din locul asta fix..De aici si privesc lumea, imprejur..Am stat mai de mult aici, si mai stiu si ce am vazut..Sint omul martor al tuturor intimplarilor..Care mai stie sa mai priveasca..Am o energie care imi circula prin singe ca atunci..Am tot ce am avut..Ce ironie, totusi..
Vad tot, imprejur, nu-mi scapa absolut nimic, sint energie pe 2 picioare, 2 ochi strategici, si calm calculat.. Vad ce e insesizabil, simt in aer ce se va intimpla, si am in minte toate variantele posibile..Sint un operator tacut al celor ce..Vad, si aud..Si chestia misto e ca nu ma stii ca sint acolo, doar eu, ca sa..
N-am chip..Am doar urme..Sint doar o forma fara fond..O varianta a ta, proprie..Care se simte identic..O reflexie a unei fiinte, care e a ta..Care e, sau se simte in perfect acelasi loc..Tu insuti..Omul retras, si veridic..
Stiu..E un joc al variantelor..Tu esti eu, si eu sint tu..Ne schimbam..Ne imaginam a fi altceva..Simplu..Ca intre prieteni..

Omul amestecat

Alergam pe drumuri combinate, ca si cind am sti ce va fi sa fie..Noi astia mici, hahaha..Dar alergam asa, ca si cind am sti ca drumul ne apartine, ca si cind am fi proprietarii afacerilor curselor..
Sint ce privesc..O varianta a eurilor mele..Omul care vede, si isi cinta incintarile..Pe ritmuri proprii..Ca si cind ar fi singur intr-o sala a ceremoniilor ce vor veni..Omul om ce se mai poate recunoaste in oglinzile lumilor.. Asa, ca si cind..
Societatile sint complet imbecile, pentru ca ele cred ca propriile clishee sint imbatabile..Sa fim seriosi nene, daca eu recit cuvinte proscrise ca pula, pizda, fut, etc, ma face popular printre oamenii reali, dar de necitit intre fandositzi, na..Desi eu ca om poate as fi citibil, cumva..Nu ma pasioneaza sa scriu despre chestii controversabile cum ar fi religia, politica, desi stiu ca, cumva, ar putea fi de success..Ma rog..
Viata are coordonatele ei proprii..Blabla, asa..Lumea e si timp, asa cum e si spatiu..Intre propriile limite..
Mai privesc spre toate, asa..Ca ala care sint..Omul amestecat..Mozaicat..

Un drum inainte

Avem in noi toate componentele lumilor, mai de demult, sau mai de acuma..Toate abisurile traite, profunzimile simtite, sau inaltimile visate..Sintem mozaicuri in miniatura a ce exista..Asa, simplu..
Uneori drumurile mi se par imposibile, atit de imposibile ca mintea mea le refuza, si ele dispar pur si simplu din mine, desi ele continua sa existe, acolo..Alteori alte drumuri sint atit de frumoase, si de incitante, ca ma fac sa visez la ele iar, si iar, chiar daca nu sint realizabile, dar ramin, ca sa ma faca sa sper ca, odata, chiar as putea sa merg sa le vizitez, si asta imi da sperantza aia fundamentala a fiintei, ca eu chiar pot orice..
Adincimile si inaltimile sint impreuna, si la fel de accesibile, atunci cind simtim ca putem..
La ultimul job am avut un fel de soc psihic, nu pentru ca nu l-am putut face, dimpotriva, ci pentru ca ala care facea jobul nu eram eu, ci altcineva care arata exact ca mine, dar transformat..Era o alta fiinta, pe cu totul alte coordonate..Un alt om, atit de diferit..Si atit de la fel..Hmm, eu, cu tot, ca si cind eram dedublat ca sa exist intr-o alta forma, dezasamblat si recompus..
Acuma ca am rezistat e un beneficiu al meu..Lumii oricum nu-i pasa, ea are drumul ei continuu..Eu am ramas in picioare ca sa ma mai gindesc la toate..Si, am si slabit mult, am aproape un fizic de sportiv, hahaha..Eu, ala de era omul lipit de scaun, si de computer..Maaa rog, e un fel de a spune asa, despre toate..
Cind a uit in oglinda imi vad aceeasi fatza..Arat identic cu cel de ieri..E nostim, desi, cumva, eu cel de ieri sint cam total  transformat fata de cel de azi..Pentru ca azi am alta energie, alt impuls dinauntru, si alte variante de a fi..Ce inseamna lumea, oho, si cite suturi in cur ce drum mare iti deschid..
Te mai vad, te mai aud verde cruuuuud..Esti marea mea varianta de a fi..Ca de aia am pus ca fundal un verde al sperantzelor uriase..
Vezi tu, complicatul asta de zi cu zi il putem sparge in citeva simplificari, ca sa le putem aborda stiintific.. Si le analizam, le vedem cu toate elementele si legaturile dintre ele, dupa care procedam la o reconstructie ulterioara..Asa..Pac-pac, e simplu si direct..Ne manifestam ca si cind lumea ar fi terenul nostru de joaca.. Ca si cind noi am fi construit tot, cu toate detaliile, si acum doar adaugam ceva, care sa faca totul sa mearga mai bine ca inainte..
Totul e sa fim calmi, si entuziasti..Si stabili in ce simtim..Si, ce veni, sa vina, pentru ca stim ca putem fi mai mult decit ne cere socialul chiar in momentul asta..
Un clasic spunea, citez: "Sa-i fut pe toti", si ce bine era cind simteam si noi, ca el..Ca, na, asta ne dadea atita energie cit sa-i pe toti, si sa mergem cu elan, suuuus, spre idealurile proprii..

Saturday, December 13, 2014

Ale tale proprii

Esti ce ai fost, ca sa fii ce poti deveni..Un om plastic, confectionat din materiale deformabile, dezasamblabil, ca sa poti fi reconfigurat in alte variante..Compus din componente inter-schimbabile..
Un ochi e o varianta sferica insurubabila..Il rotesti, si il desfaci..Te uiti la el, il scoti, si il pui deoparte..Apoi desfaci o ureche, la fel, si o asezi pe masa de lucru..Are curbe, e mai interesanta..La fel si nasul..Si toate celelalte componente ale capului..Le scoti, pentru o ulterioara reasamblare..Hm, ce dileala, sa faci sa fie toate altfel..Sa recompui din bucati un intreg care a fost mai demult construit in felul lui..
Am vazut cum s-au construit fetze din genitalele masculine, cum penisul a devenit nas, si testiculele restul fetzei, na, e de ris, si de admirat exercitiul..Sigur, aveau si ochelari, ca sa dea impresia de real..Si parul pubian devenea un fel de..
Si da, normal, am vazut si fotografii cu genitale feminine care erau aratate artistic..Care cu freze pubiene elaborate, sau epilate complet..Frumos..
Sintem asa cum existam..Oameni reali..Cu cite realizam..
Stiu, ca sa vorbesti despre chestii controversate e aiurea, cumva, desi e de success, totusi..Pentru ca toti vor sa vada lucruri ciudate, si, na..Cu cit esti mai freak azi esti mai cautat..Sau lacrimogen..Regal..
Ce dracu scriu eu despre astea? Poate pentru ca e distractiv, habar n-am..Cum e sa-ti spui despre toate ale tale intime, asa? Sa te povestesti, cu toate pe care le simti, ca si cind ai sti ca altii ar dori sa le afle?

Vieti posibil onirice

Am avut destui sefi capete patrate, prin joburile mele, si asta m-a confuzat, cumva, pentru ca eu imi imaginam ca a fi sef inseamna sa poti intelege natura umana..Si imi aduc aminte cum era cind faceam armata, si aveam atitia cretini pe post de superiori..Oho, cite experiente, unele de spus, altele de neauzit pentru urechile sensibile..Ma rog..E cum se spune de cind lumea, ca te pot intelege doar cei care au trait experientele tale in toata duritatea si brutalitatea lor..Pentru ca pentru ceilalti e doar o chestie de asa, hai sa avem fun, si sa ne distram pe nefericirea aluia..Na..
E un bine in toate relele, ca inveti, ciocnindu-te de mizeriile vietii, asa cum a facut-o printul devenit cersetor.. Si tu existi, vezi, privesti traind, si mergi mai departe, asa cum fac toti..Pentru ca esti exact ca ei, un om intre ceilalti oameni..
Eu sint inginer, si pentru mine conteaza foarte mult cum se aplica stiinta in realitatea imediata..Traiesc facind, si verificind tot timpul, e o deformatie profesionala, pentru ca asta sint..Si imi place sa vad cum ce fac poate sa functioneze, efectiv..Cred ca asta m-a facut si sa incerc alte joburi, ca sa-mi demonstrez ca chiar pot.. e fascinant jocul asta al vietii, cui ii place sa-l joace..Chiar daca, na, si eu, am fixurile mele, si valorile la care nu renuntz, orice ar fi..Si ma iau de guler cu oricine m-ar contrazice pe chestiile corecte..
Dar, sa revenim la aberatiile proprii, alea care deriva din cele ale vietii traite:)) E de bine cit timp sintem in zona de echilibru mental..O sa mai scriu despre viata efectiva, desi nu prea imi place, adica e ok, dar prefer zona in care visurile sint mai importante, zona de imaginatie, pentru ca asta e ce sintem, da fapt, ca fiinte.. Zona onirico-realo-posibil imaginata, sau imaginativa..Ma gindeam cum ar fi sa dau drumul la toate fanteziile mele, sa descriu cu detalii de cuvinte posibilitatile posibile..Pentru ca acuma, cind scriu, ma autocenzurez continuu, si mi se pare absurd, in fine, e datul asta de la social..
Zona de oniric e fabuloasa, si m-am gindit ca mi s-ar potrivi, pentru ca am ceva imaginatie, si pot sa fac constructii ipotetico-absurdo-posibile..Aaaaa, cred ca o sa ma eliberez in zona de visuri, chiar daca o sa mi-o iau, pentru ca ea chiar merita..Sa visezi si sa compui in cuvinte o alta realitate e chiar un challenge a-u-ten-tic..Beeee-ton..Subscriu..Vedem ce vine..

Drum prin vietile proprii

Realitatea ti-o trage destul de tare, uneori, ca ramii masca..Bun, bine, e si chestia daca ai sau nu asteptari de la chestiile pe care puteai sa le anticipezi ca vor evolua intr-o anume directie, dar, na, lucrurile se intimpla intr-un fel al lor, propriu, si tu te gindesti la ele, faci mici statistici, si cauti raspunsuri eventuale, pentru ca in viata e cu variante, iar tu trebuie sa te poti adapta la toate, ca-ti convin, sau nu, na, asta e situatia...Azi ai un job care nu ti se potriveste, sau ai un job bun, dar oamenii sint de rahat, sau etc, in toate variantele posibile..
Ultima perioada am fost inspector, hahaha ce pompos suna, dar a fost o munca uriasa pentru mine, pentru ca a trebuit sa-mi misc fizicul, si repede, si asta chiar nu e genul meu, in fine, dar a fost o experienta din care am invatat cum e sa fii asa, un robot uman..Sincer, nu stiu cum unii oameni, si chiar multi, reusesc asta, dar au toata admiratia mea, pentru ca pentru mine a fost enorm de greu, desi m-am descurcat mai mult decit admirabil, au zis-o sefii mei..Dar na, nu e pentru mine sa fiu fizic, si cu atit mai mult productiv intr-o asa postura..
Acuma e un adevarat boom la joburi, gasesti de toate pentru toti, mai putin pentru technici mecanici, ca mine.. Adica technici de conceptie, in design mecanic adica..
Sint joburi asa: de bucatari/ospatari cu tonele, s-au deschis restaurantele cu miliardele, inclusiv fast-fooduri, pizza, etc, de lucratori la linie de asamblare orice; automotive, barbeque, plastice, electronice, masinarii de toate felurile, impachetari de carnuri de pui, curcan, burgeri, etc, apoi agenti vinzari door-to-door, na, si acuma e iarna, te congelezi un pic, apoi manageri, sau superviseri, ingineri programatori in IT foarte bine platite, tutori-profesori pentru tot felul de stiinte (aici sint un pic competent ca am facut si eu meditatii la mate si fizica cu baiatul unor romani, si omul a devenit foarte bun, dar nu ma laud), lucratori specializati la tot felul de variante, de la mecanici auto, instalatori, in constructii, etcetcetc..
Sint multe joburi pentru ca dollarul canadian a scazut fata de cel american, si americanii sint mai interesati sa cumpere de la canadieni, pentru ca au o putere mai mare de cumparare, si le convine, si asta incurajeaza exportul canadian..Pentru ca Canada are, sau avea inainte, cel mai mare comert cu Statele, cam 80% din toate exporturile..Deci e bine, desi acuma industriasii isi inchid planturile pe perioada sarbatorilor, altii din chestiile cu vinzari prospera foarte bine, pentru ca lumea cumpara bunuri de larg consum, sau mincare, etc.. Na, ca de sarbatori, magazinele sint cautate..
Am fost sa-mi iau ceva vin de Porto, preferatul meu, si am scos nasul pe afara..M-a impresionat viteza socialului; masini, oameni, strazile aglomerate, vintul racoros, pasii celorlalti, etc..E o lume frumoasa, totusi, in care sint multe suflete amestecate, si multe drumuri posibile, pe care apuca unii, sau altii..Cred ca, in fond, ce ne e comun e bunatatea, si dorinta de a fi noi insine, si impreuna..chiar daca, in viata asta ni se mai intimpla uneori multe chestii nasoale, na, asta e..

Variante posibile

Cind ma uit la ceva, e pentru ca asa simt atunci..Sa privesc doar, si sa absorb formele in schimbarea propriei miscari..Ma uit asa, si nu fac nici o legatura intre nimic..Las filmul actiunilor sa se intimple de la sine.. E placuta viata reala, e cel mai autentic spectacol, pentru ca ai acolo, sublimate, toate..Si tot ce ai de facut e sa o observi exact asa cum e..Cu personajele, care autentice, care inchipuite, cu conexiunile dintre ei si natura dimprejur, si natura celorlalti..Creme de la creme de vie..Realitatea bate filmul, si bate si tot ce iti poti imagina tu, oricit de talentat ai fi..E uimitor..Poti deveni celebru doar consemnind in cuvinte sau imagini felii din realitatea asta..Am vazut, si cunoscut atit de multe variante de oameni, si tot sint uimit de citi sint dincolo de orizontul propriilor mele viziuni..Ce e uimitor in toate cite se intimpla, e ca actiunile celorlalti sint generate de felul  lor de a gindi si simti, de mintile lor reale, care cuprind atiiiitea chestii preluate din social, de la cele mai inat-profunde si elaborate, pina la cele mai joase si dezgustatoare..Pentru ca ei sint un amestec construit haotic, din ce au trait, si inteles..
Am vazut multe, de la multi..Si asta ma mira, inca, ca mai au capacitatea sa ma surprinda..Pe mine, adica, ala de credea ca a trait cam tot, in mica lui arogantza..Ei bine, nu, nene..Lumea e un izvor de absolutisme si relativisme  gata oricind sa se desfasoare in maxima grandoare, si decadere..
Acuma, bine, nu ma dau mare ca chiar pot sa le inteleg pe toate, pentru ca ar fi absurd, iti dai seama, nu am veleitati de mag, sau de spirit evadat in desert, in fuga lui din calea lumii..Dar ce am trait, oho, as putea scrie, daca chiar asa avea talent in citeva volume bune..Desi, daca ma gindesc, poate ca nu ar avea acelasi success cum are realitatea imediata..A, bun, ar fi o varianta sa expun varianta mea, dar asta ar reduce farmecul, cred..Tananaaaaaaaa..
La multi ani! Si la multi bani, care cum se descurca:)

Friday, December 12, 2014

Infiniturile care vor veni

In esentza, asa general vorbind, viata e roz..Toti ne urmam drumurile sperind la variante cit mai frumoase, si aplicate..Cu chestii care sa fie conforme cu propriile anticipari..Iar cind nu se intimpla, na, spunem ca oh, ce ghinion de neshansa cum s-a pizduit glomereala antitechticanoida, ca sa ghiligrombeneasca varianta mea cea visumblatoare chiar cind ma chizdoveneam in toromidofrasineasca mea arhiumblarire..Hahaha, cea mai miticonfutesca arhispermutare care a shpiriflocirit organismatistica trecere a futumispatetica diriboblegeala a glenopubianelor anteprezervativate:))
Scuzati limba de lemn valabila inca, dar m-a luat pe dinainte chestia cu varianta spusa, fatza de varianta scrisa, si am zis sa na..Ca e arhaico-erotico-eufemistic, asta e ceruta, si atunci devine viabila..Behehe adica, ca daca azi se cere, azi se spune..Ma rog..E un fel de a scrie, pina la urma, mai actual, se pare, si mai de success, oho..
Azi, limbajul e sexuali-originalesc..Bagi grobianisme, sau apocaliptice, si te-ai scos, esti meserie pe felie.. Cit mai multe, cit mai bine, ca, na..
Aleluia..Luminari sa avem sa aprindem la toti citi mai sint vii..
Mastile rinjesc identic..Lumea nu s-a transformat suficient..Avem acelasi variante de trairi..Cind ne privim putem usor intelege ce ne-a fost atunci..Ca si cum a fi intre aceleasi oglinzi pralele, aceleasi euri, care incearca a se identifica pe sine intre infiniturile reflexiilor..Noi, aceiasi..
Parca tot ce a fost a trecut, asa usor..Parca lumile s-au transformat in ceva ce nu mai reusim sa recunoastem,,Si totul e deodata un altfel de alte feluri, ca si cum totul e o poveste care se cauta pe sine, fara sa reuseasca..Asa, ca intr-o ceva ce e cu totul diferit de ce a fost atunci..
Viata asta ne-a confuzat..Nu mai stim ce am trait..Am lasat in urma atitea infinituri, cite sa ne fie inainte..

Thursday, December 11, 2014

Trenul trecerilor

Sintem la intersectia tuturor lumilor posibile..Ca intr-o gara eterna si schimbabila, spre care se indreapta trenurile timpului..Cele care vor veni, le stim deja..Dar, pe cele care vor pleca inca nu le avem in orar, pentru ca ele ne vor purta spre cine stie ce, si cite spatii interioare si exterioare, pentru ca, la plecare, sinele sint, cumva, flexibile, si se pot schimba oricind, ca sa orice, oriunde..Se pare ca sintem si pasageri, dar si mecanici in trenul asta..Sau poate doar ii putem influenta pe mecanici in directionarea trenului, cu gindurile, si trairile noastre..Ce e curios, ca sintem singuratici..Poate doar vreun alt ratacit sa ni se mai alature in propria calatorie, cu propriul tren..Sau poate noi ne alaturam lui..Sau ei..Asa ca si cind am sti, desi habar n-avem, ca avem, cumva un segment comun de destin, ca o varianta a vietii ce s-a intersectat cu o alta, a unei alte vieti.. Ce poate ca apartine cuiva care sa ne semene suficient de mult, cit sa ne dorim sa calatorim mai mult, impreuna..Sau poate nu..Poate ca el, sau ea, vor dori, dupa un timp, sa coboare, si sa mearga mai departe in trenul altcuiva..Nu putem sti niciodata ce va fi sa fie, asta vom vedea, pentru ca doar timpul ne va arata, ca el e destept, si are comanda tuturor trenurilor de oriunde..
E recomandat sa fim noi insine, asa si scrie la urcare, si sa ne comportam detasat..Sa fim deschisi, sa discutam despre orice, sa-i dam spatziu interlocutorului, sa nu incercam a face ceva ce noua nu ne-ar place nicicum..Sa lasam lucrurile sa se intimple firesc..Asa, ca intr-o viata real-efectiva.. Si sa le acceptam pe toate exact asa cum sint..Pentru ca, intr-o eventualitate a neconcordantzei intre fiintele noastre profunde, sa salutam respectuos la plecare..
Calatoria este una de placere, de aceea si noi trebuie sa ne comportam, evident, placut, si nu ca si cind trenul ne-ar apartzine..Pentru ca, totusi, il impartim cu celalalt, si sintem egali, orice s-ar spune..E un tren democratic in esentza lui..
Imi place sa stau la fereastra, si sa vad cum trece spatziul, prin timp..E un spectacol uimitor, care chiar ne pune pe facut mici si eficiente filosofii..Eu aici, in micul meu sistem miscator, ei acolo, in ale lor..E interesant cum trec toate, si noi, din locul rezervat la fereastra privim spre fetzele celorlalti, asa, ca sa simtim ca si ei sint, asa, ca si noi, in sistemele lor proprii, si simt, traiesc, gindesc, ca si noi, cumva..Desi, acuma, serios vorbind, e adevarat ca nu vedem doar zimbete, si bezele, o, nu, pentru ca asa e viata..Care cum, si cu ce i-a fost dat sa traiasca experimentind continuu..
In fine, dupa atita drum mi s-a facut asa o foame..Cred ca decolez spre vagonul restaurant, ca am asa o pofta de o friptura in singe cu ceva cartofi alaturi, si o bere, sau un vin rosu intarit..Merge si o salata greceasca alaturi, sau un mujdei tare si acru, sa-ti sara palaria din cap..Vedem ce gasim..Ca, la urma urmei merge si un sandwich autentic, cu piine neagra, gratar, si legume din abundentza..Cit sa ne faca sa ne simtim atit de bine ca sa mai putem aduna, din cuvinte, o conversatie placuta pentru un drum atit de lung.. E de bine.. Ramine sa mai avem imprejur omul care sa ne suporte destainuirile..Ca azi, na, e rar..Oho.. Rar de nu te mai vezi..

Sunday, December 7, 2014

Agonie si sperantza

Cica n-ai trait pina n-ai cazut lat in praful drumului si n-ai tras pe nas mirosul ala de mizerie absoluta..Sau pina n-ai ajuns intr-un loc inconjurat de abisuri, si unde ai vazut rinjetul a tot felul de spectre ce se rotesc pe deasupra ta, ca vulturii..Sau pina cind nu ti-a trecut prin cap, dupa tot ce ai trait, sa o termini de tot, cu toate..
Acuma, poate le-ai trait pe toate astea in felul tau, dar, pentru ca existi, se pare ca ai reusit sa treci peste ele.. Desi toate, in loc sa te intareasca, mai degraba te dezmembreaza fizic, si te lasa gol pe dinauntru..Ti-e prea scirba sa mai incerci ceva, si te retragi aproape complet din caile lumilor..Nu mai dai doi bani pe nimic, si incerci doar sa-ti construiesti fericiri mici si ieftine, care sa-ti dea energie sa rezisti..Nu-ti mai trebuie nici o idee despre lumile care iau de la saraci, ca sa dea bogatilor, si sponsorizeaza fricile si disperarile..
Toate curg..Nu poti avea incredere in nimeni, si nimic..Ce stii sigur e ca miine va rasari un altfel de soare..Pe care, nu se stie cum ai sa-l vezi..
E bine..Traim printre ceilalti..Aratam la fel de ciudat..Oricum nu mai conteaza, e la fel oriunde..Daca supravietuiesc, sint un campion..As merita, mai am atitia pasi nefacuti, inainte..Uit tot..Altfel as ramine aici o infinitate..Trebuie sa rezist..Mai am in buzunar 3 sperantze ramase..Daca iau una acuma, 2 imi ajung pentru citeva zile..Cred..