Monday, December 31, 2012

Meditatii


 Timpul e continuu..Curge, ca un fluid..Pe strazi, prin cladiri, prin noi..Trece prin orice spatiu..
Timpul nu are repere..Pentru ca reperele sint ale noastre, ale oamenilor..Noi fixam durata unui an, a unei zile, a unui minut..Noi alaturam unele date cu unele intimplari..Noi masuram, si noi decidem cind se sfirseste un an, un secol, o lume..Noi calculam cit mai este pina la, sau pina la..Asa cum o facem si cu spatiul..Noi facem tot, noi oamenii..Noi, cei autoproclamati "masura tuturor lucrurilor"..Desi, pina acum, nimeni din toti nu a cistigat vreo batalie cu timpul..
Nu am stiut niciodata sa inteleg natura umana cea schimbatoare..Bine, stiu ca exista justificari, sau explicatii stiintifice..Si totusi..Probabil totul ar trebui lasat asa, sa isi gaseasca singur un raspuns..Daca el exista..
Mintea e de multe ori confuza..Sintem bombardati cu informatii absurde, continuu..Parca nimic nu mai are sens, imprejur..Nu mai exista nici o logica posibila..Totul e amestecat..Ca in mintea unui student inainte de examen, si, care, pleaca printre zapezile timpului spre locul umilirii sociale..
Poate ca frigul e, de fapt, societatea..Cine stie..Iar viata noastra ar fi un drum prin aceleazi zapezi, de altadata..

Sunday, December 30, 2012

Citeva schimbari


A mai trecut un an..Am trait sa il vedem..Acum se duce..Il conducem spre gara..Sintem in sala de asteptare.. Ne uitam la el, ne mai uitam imprejur sa vedem fetele celorlalti..E o veselie melancolico-nostalgica care pluteste asa, ca o ceatza, peste tot..Sint zimbete, priviri in gol, grimase, gesturi de prietenie..Toate amestecate asa, ca piese dintr-un puzzle fara sfirsit..Gara e la fel..Pe ea nu au schimbat-o anotimpurile..In colt mai cinta cineva..Sus e acelasi tablou..Coloanele sint la fel de drepte..Ferestrele mai au pe ele urmele anilor..
Miine mergem pe peron..Cu toti..Ne vom umple, pina atunci, asteptarile cu promisiuni..Ne vom aminti de tot ce a fost frumos, si bun..Si vom uita ce a fost rau..Vom trai mult, si adinc, despartirea de domnul 2012..Apoi ne vom pregati cu alai si fanfara sa-l primim pe tinarul 2013, care va sosi miine, cu acelasi tren..Fix la 12 noaptea..Vom sta iar, si vom astepta, sa vedem cu ce e imbracat 2013..Si cit de larg ne zimbeste..
Va fi bine, cred..Pentru ca noi vom fi aceiasi..Mai batrini cu 1-2 zile..Dar cu aceleasi zimbete pictate pe masti.. Ca sa ni se asorteze cu hainele elegante..De tinuta..Elaborate..Asa, de impresie..
A, sa nu uit..E o formula de nou venit..Suna asa: LA MULTI ANI! E pentru ce ne dorim sa ni se intimple.. Pe viitor..Pentru ca acum sintem asa de ocupati domnule cu chestiile standard de inceput de an.. Chiar, uite ca, in furtuna asta de schimbari, am uitat ca de fapt incepem ceva nou..Hm..Un nou inceput..Cind ni s-a mai intimplat asta? Buna intrebare..Tre'sa ne mai gindim..

Mirari si priviri


Unii pasi ni-i mai ratacim..Unele priviri le mai pierdem..Mai uitam de unele momente pe care ne sprijinisem un timp, linistile..Asa e, mai pierdem, in viata..Se intimpla..Dar ce ne e adinc in minte si suflet se conserva.. Ramin acolo, ca sa ne aduca la echilibru, cind tindem sa deviem..
Uneori avem stari de nestiut..Care parca vintr-un infinit, si trec prin noi, spre alt infinit..Atunci asteptam.. Un timp..Privim spre realitati, si cautam sa ne jucam cu formele, si cuvintele..Si facem castele de nisip pe o plaja de la marginile galaxiei..Atunci construim ceva ce sigur va fi schimbat de timp..Ceva efemer..Ca un castel instabil in fata fluidului in miscare..Atunci..Apoi starile au disparut si ele..Luate parca de aceleasi valuri..Si ne-am trezit..Am privit iar imprejur..Altfel..Si aceeasi realitate a fost acum, si ea, altfel..Desi ea ramasese aceeasi..Noi insa, nu..
Mergem pe drumuri instabile, toata viata..Exploram teritorii complet noi, tot timpul..In aceeasi viata, le facem pe toate, cam pentru prima oara, ca in copilarie..Pentru ca drumurile sint diferite tot timpul..
M-am gindit de multe ori la felul in care gindesc oamenii..Am citit carti, unele dintre ele complicate, fara sa le inteleg prea mult pentru ca aveau miliarde de variante de idei, simboluri, si profunzimi mari de tot..Si pentru ca daca m-as fi chinuit mai mult sa le inteleg as fi devenit, un timp, foarte vulnerabil..In fine..Dar am ramas cu uimirea si mirarea cum un om a putut gindi asa, si a putut exprima asta in cuvinte..Pentru ca multe lucruri nu pot fi scrise, pot fi doar simtite..De asta au si aparut mijloacele astea moderne de a se exprima prin imagini, pentru ca, nu, o imagine face cit 1000 de cuvinte..Asa..Si am ramas de atunci, de cind am vazut cite lucruri s-au putut scrie, atit de profunde, am ramas uimit, la fel de profund..Pai eu n-am sa fiu capabil nici daca as trai 1000 de ani sa acumulez atita, si sa gasesc cuvintele care sa le spuna pe limba oamenilor..In fine..
Am citit ca Apple vrea sa faca un computer ceas..Si pe viitor, probabil si hainele, si toate accesoriile astea vor avea atasate micro-computere..Iar super-computerele vor fi cele optice, sau ceva pe baza de ADN cu puteri de calcul inca ne-imaginate..E uimitoare lumea asta..Tehnologia ne-a luat pe sus..Si ne-a pus pe fatza o privide de aceea confuza..Traim vremuri interesante..Si nu e deloc usor..Ba, chiar..

Friday, December 28, 2012

Post modern



Lumea isi are mersul ei..Pasii ei si-i face indiferent de noi..E neperturbata..Are o inertie infinita..Si o infinita insensibilitate..
Aceleasi armonii ne suna, fiecaruia, diferit..Sus, jos, dreapta, stinga..Sunetele fac si ele un balet, pe care il intelegem diferit..
Noi sintem infinituri de infinituri de infinituri..De ceva-uri complicate..Sintem fiinte ce contin materie organica formata din tesuturi de celule care sint formate de molecule, de atomi, de protoni-neutroni-electroni, de quarci, de..Sigur, materia din noi e organizata incredibil de complicat pentru a construi super-mecanismul care sintem..Sintem vii, functionam ca un tot, avem in noi tot ce ne era necesar..Pentru ca sintem rezultatul atitor miliarde de ani de perfectionare biologica..
Ne nastem, invatam, ne adaptam la social, existam, si murim..Parcurgem acelasi drum ca toate fiintele de pina acum..Lasind urme mai mici sau mai mari in constiintele celorlalti..Sintem unici, fiecare cu un ADN propriu..Trecerile, la fel, ne sint unice..
Pasii nostri vor ramine un timp, in unele locuri..Apoi vor fi sterse de vinturile galactice..Vom disparea..Si deja stim asta..E cam trist..Dupa atitea drumuri printre zapezile timpului..

Un pas, un univers



Viata e un sir de pasi-treceri de la ceva spre altceva..Sau un balet cu miscari line sau contorsionate..Ale eurilor, lumilor, trairilor..Un drum, de fapt..De undeva, spre necunoscut..
Stiu, ne putem intreba ce raport e intre euri, lumi, momente, amintiri, si tot ce e in noi..Asta e complicat.. Foarte complicat..Imposibil de raspuns in cuvinte..E o chestie de a intelege un univers subiectiv, guvernat de legi schimbatoare..Si completamente ilogic..Pentru ca toate pot deriva din toate celelalte, le pot include, se pot defini prin ele, sau nu..In fine..
Parca imi lipsesc drumurile prin zapezile tineretilor mele..Cind imi luam eurile, si le faceam sa taca..Cind eram sedat de starea de a strabate drumurile grele ale vietii..Cind treceam prin frig, si indiferentzele oamenilor, fluierind..Cind imi construiam pasii, ca sa pot iesi din situatii nebanuite..Cind imi concentram eforturile, si mi le organizam ca sa imi ajunga pina termin drumul..Mai am inca detasarea si increderea ca o pot oricind lua de la capat..Si inca mai pot sa rid, cind viata ma pocneste din fata, sau din spate..Am inca pasii la mine..
Imi lipseste lumina zimbetelor de atunci..Asta da..Nu mai am imprejur privirile alea mirate, catre mistere.. Parca toti ceilalti s-au blocat intre peretii propriilor nor nestiuturi..Si s-au complacut in starea asta..Au incetat sa mai cerceteze..
Nimic nu e usor..Totul se face cu un efort infinit..Un pas poate fi mai greu decit sa rastorni mii de universuri.. Dar, daca poti sa-l faci, il faci..Asa, pur si simplu..Fara sa te gindesti la ce a fost..Si fara sa anticipezi.. Faci un pas..Poate mic pentru lume..Dar urias, pentru tine..Pentru ca are in el evolutia universurilor necunoscute de ei..

Zori relativi


Noi, fiecare, sintem universuri..Care seamana cu universurile reale..Cu galaxii, sisteme solare, planete..Iar pe planete, pe unele dintre ele, au aparut forme de viata, odata cu noi..Dar formele astea de viata sint eu-rile.. Unele dintre ele vegetale, altele animale, si altele care seamana cu fiinte inteligente..Si, pe parcursul vietii, eurile astea s-au dezvoltat, s-au aliat, sau s-au despartit, si au luptat intre ele..Dar toate au evoluat..Si toate vor evolua asa, cind in pace, cind in razboi, atit cit vom trai..
Noi sintem universuri..Cind mai deschise, cind mai inchise..Cit vom fi prieteni cu Timpul..

Cunoastere si intrebari



Cel mai greu lucru din lume e sa inveti..Sa memorezi, sa intelegi, sa poti reproduce cu acuratetze ce ai invatzat, si apoi sa construiesti tu, cu tot ce stii lucruri noi..Efortul de a invata nu are grad de comparatie, cu nimic, pe lumea asta..In toate timpurile..A invata iti da satisfactii uriase..Cu mult mai mari decit a te simti reusit intr-un domeniu, sau a fi admirat pentru realizari, opere, etc..Cind inveti intri intr-un  sir al starilor pasionale, succesive..Treci de la bucurie, la agonie, la melancolie, la extaz, tristete, etc etc..Treci prin stari profunde, in care eurile tale se lupta, isi declara armistitiu, se imprietenesc, se iubesc, se cearta, apoi iar se imprietenesc, continuu..
Cind inveti te reconstruiesti..Iti recompui fiinta din piesele ramase de la ultima agonie..Dupa care, decolezi iar, urci sus de tot, plutesti un timp, si cazi iar direct in nas..Apoi iar te aduni, si iti promiti ca data viitoare nava ta va fi mult mai bine construita, ca sa nu mai poata, vreodata, sa piarda altitudine..Numai ca, nu intotdeauna depinde de tine..Sau de nava..
Spun de invatat, pentru ca am vazut multa prostie..Enorm de multa..Si m-a contrariat..Acum in secolul asta plin de cunoastere..In fine..
Imi lipsesc intilnirile cu oameni deosebiti..Foarte mult simt lipsa de valori, si de pasiune pentru valori..Si de comunicare sincera..Imi lipsesc conversatiile acelea pline de idei si variante de logici..
Poate s-a schimbat lumea, poate m-am schimbat si eu..Tot ce se poate..Dar placerea aceea a comunicarii intre spirite inca o caut..Si nu ma las asa usor..

Conexiuni



Spuneam mai demult, de visatori..Adica de acei care pot construi visuri autentice, si care sint impresionante.. Si ma gindeam la cum se fac visurile astea, ce materiale folosesti, cum le imbini, in ce mod, si cu ce le lipesti pe toate, ca sa iasa un ansamblu echilibrat, si care sa ne satisfaca placerea de a le intelege proportiile.. Proportiile alea profunde, ce veneau din constructie, din artist, din noi, din toate eurile care admirau opera..
Toti sintem subiectivi..Si noi, si artistii, si operele..Toti avem momente cind ne place ceva anume..Si cautam sa ne satisfacem starile cu armonii de sunete, de culori, sau de forme..Cautam intelegere..
Vrem sa ne regasim..Cind sintem tristi, melancolici, nostalgici, sau dimpotriva, extaziati, fericiti, cautam sa comunicam starile, sa dam si sa primim parti cit mai cuprinzatoare din noi, si din ce simtim atunci..Si daca nu gasim un om cu care sa ne contactam acele stari, atunci le cautam in sunete, culori, sau forme..
Sintem fiinte care vor sa se exprime..Unii sint mai talentati, altii mai putin, in a-si arata acele stari..Dar toti simtim la fel, in profunzimi..
Iubirea e o pasiune foarte profunda..E o conexiune care trece de starile de moment..Iubim cind frecventele propriului suflet coincid cu frecventele altuia..Cind rezonam..Cind iubim avem acces la absolut..Cind iubim putem zbura mai usor..Ne putem detasa de orice, si putem trai experientele unor calatori in spatiu si timp.. Oriunde, in tot Universul..Si oricind..

Sarbatori miro-bo-ro-mibo-lante



Se pot spune multe, se pot scrie volume peste volume, biblioteci peste biblioteci, despre orice..Stiinte, arte, ce simtim, cum ii vedem pe ceilalti, cine credem ca sintem, ce gindim, ce fel gindim, cum percepem si analizam tot e e imprejur, cum a fost trecutul, cum e prezentul, cum anticipam ce va fi..
Putem scrie folosind logici, de la cele mai simple si naturale, pina la cele mai contorsionate, putem scrie cuvinte multe fara nici o logica si nici o idee, ca in poemele dadaiste, putem fi clasici, romantici, moderni, postmoderni, etc etc etc etc..
Dar putem scrie lucruri interesante, cu idei, cu jocuri de cuvinte, care sa solicite in primul rind inteligentza cititorului..Asa cum se facea mai demult..In fine, se pot scrie multe..Netul, dupa cum am vazut suporta orice, mai mult decit a suportat, cindva, hirtia..
Sint sarbatori..Atmosfera e impodobita cu multe detalii de la kitsch la arta pura..Se creeaza o lume imprejur, care sa iti dea o stare euforico-magico-spirituala, ca sa cheltui cit mai multi bani pentru cadouri..E firesc, reclama e mama comertului..
Afara e alb cu pete cenusii..Inauntru e o liniste tot alba si solitara..E un timp de bilanturi, de revazut amintiri, de baut licori de tot felul, de meditat, si de visat..E un echilibru universal..Toate sint asezate frumos, estetic, ca exponatele din muzeu..Ni se arata simplu, si direct, iar noi ne plimbam printre ele, si le admiram..
Sarbatori elegante, galante, distinse, elevate, si picante va doresc! Sa va fie bine, sa va amintiti cu bucurie de copii, tot ce a fost frumos..Si, plecind de aici, sa incepeti un an nou  cu sperantele in magiile viitorului..Ca, de fapt, ce e fabulos, de abia de acum incepe..Ca in romanele nescrise ale lui Jules Verne..

Wednesday, December 26, 2012

Visatori

Lumea s-a schimbat doar superficial..Aparent..Doar unele peisaje s-au mai transformat, in unele anotimpuri..
Istoria, si ea, s-a repetat..Cu aceleasi cuvinte pentru aceleasi imagini si intimplari..Si amintiri..De parca s-a blocat in ea insasi..Si s-a autocondamnat la repetitie..Ca un mecanism stricat..Sau un disc zgiriiat..Nimic nu a fost diferit in toti anii astia..Totul a fost identic cu modelul ales..Cindva, de cineva..Poate, cine stie..Iar noi, ca niste roboti, am urmat drumul programat..Am fost niste retraitori de aceleasi trecuturi..Sau variante de trecuturi..
De multe ori ma gindesc daca noi diferim cu ceva de cei care au trait pe Terra acum, sa zicem 5000 de ani..Cu toata stiinta, si technologiile moderne..Cu toate teoriile posibile si imposibile care sa explice, de fapt sa ne explice, realitatile palpabile..Se spune ca folosim aceleasi scheme de gindire ca cei din Grecia antica.. Se poate..Societatea s-a umplut si ea de reguli, si metode..Poate asa e mersul evolutiei ei..Poate natura noastra umana a determinat-o sa devina asa..Desi, uneori ma gindesc ca visul ar trebui sa aiba alte legi..Iar visatorii autentici, care vor deveni din ce in ce mai multi, sa fie altfel priviti..Si de ceilalti, si de societate..

Plimbare de noapte


Traim o efervescentza pasionala a sarbatorilor..Toti gatesc, alearga dupa cadouri, pregatesc festivitatile, iar gatesc, iar alearga, dau telefoane, mesaje, se organizeaza..Fac multe in timp scurt, de parca de la anul iar vine sfirsitul lumii..Chiar, acuma ca am trecut de sfirsitul lumii, se cheama ca sintem intr-o alta lume? In fine..
E frumos sa vezi agitatie si brambureala, e un spectacol grandios, cum se anima lumea asa la date fixe..
Mai demult imi imaginam perioada asta a sarbatorilor altfel..Era ca si cum plecam prin zapada, de undeva de la Parfumul Teilor, singur, noaptea tirziu, cind toti erau baricadati in case, si petreceau..Si eu mergeam incet, la pas, pe jos, pe Domneasca, si priveam la ferestre, incercind sa imi imaginez cum era fiecare petrecere, in parte..Asta in timp ce mai meditam, si mai priveam spre cer, ca sa fiu sigur ca Luna e tot in aceeasi pozitie, undeva, suspendata printre becurile rotunde care luminau galben, si dadeau strazii cele singure, o caldura aparte..
Faceam apoi alti pasi, priveam la ferestre iar, la becuri, brazi, culori, mese festive, apoi treceam la urmatoarea fereastra..Era un joc interesant, pentru ca simteam ca vad diferite feluri in care ceilalti concepeau fericirea, si incercau sa o construiasca din bucati concrete de realitate..Apoi incercam sa gasesc ceva comun in toate vazute, si sa le gasesc o logica in lantul desfasurarii lor..Care bineinteles ca nu exista, pentru ca ele nu erau ordonate dupa 1-2-3 reguli, erau doar intimplatoare..
Ce era fascinant era linistea strazii..Mi se parea ca sint singurul calator..Nu era nimeni imprejur.. Toti s-au scufundat in confort, si au disparut..Parca eram singurul om lucid pe planeta..Cred ca daca ar fi aterizat o flota de OZN-uri nu i-ar fi pasat nimanui, in afara mea..As fi fost singurul care sa parlamenteze cu ei, si sa isi ia raspunderea salvarii Terrei..In fine..
Daca stau si ma gindesc, pasi asa singuratici am avut..Cam toata viata..Iarna, noaptea, cind nu-i pasa nimanui de nimic..Nici chiar Orasului..Lunii, cu atit mai putin..

Monday, December 24, 2012

Sala de Asteptare

Asteptare..Ce greu trece timpul, uneori..Te uiti la ceas si-l vezi cum se tiriie..Si nu stii ce sa faci, ca sa treaca mai repede..Toata viata e o asteptare, cred, dar una mare..Ca asteptam ceva sau pe cineva..Stam cu totii intr-o sala mare cit pamintul, si asteptam..Ne mai uitam unii la altii, ne mai gindim, mai visam, asta ca sa nu simtim cit de greu/usor trece timpul…Ne umplem viata cu momente traite cit mai intens posibil..Nu stim ce va veni, stim doar ca ne dorim ceva, si facem sau nu ceva, dar in mod sigur asteptam, asta e cel mai cert..Restul sint umpleri de timp cu tot felul de variante de viitor sau trecut posibile.. Si uite asa imbatrinim si vedem cum corpul se transforma..Iar dupa un timp incepem sa ne gindim la sfirsitul asteptarii..Al unei asteptari mari..Cit o viata..

Friday, December 21, 2012

Linii neclare

Am vazut un tablou cu tine, pe hol..Am privit, si m-am gindit..
Cine e dincolo de zimbet, si de imagine? Cine trimite mesaje in eter? Ce mistere sint in spatele liniilor, si culorilor? Ce sentimente si ginduri ascund imaginile? Ce lumi nestiute fug in spatele fadului concretului?..
E mister, si atit de neclar dincolo de toate..

Explorarile eurilor

Un om, o privire, o reactie, un gind nespus..O aterizare pe teritoriile nestiute..Un inceput de explorare..
Descoperirea celuilalt e o provocare a 2 inteligentze..

Un truc ieftin

Cica azi e firshitul lumii..O idiotenie lansata pentru idioti, ca sa faca smecherii multi bani din asta..In fine..
De cind e lumea asta, a fost care prosteshte pe care..Ca sa se capatuiasca..
Da, de cind e lumea, toti fac trickuri, si toti inseala mai mult sau mai putin..In toate felurile..

Wednesday, December 19, 2012

Scheme cu schitze

Timpul schimba..Se spune ca exista in orice fiintza o tzesatura complicata facuta din fire temporale..Ca un fel de organ strain in corp..Ca un fel de sistem energetic..Cu multe meridiane, si putine paralele..Si firele astea au grosimi diferite, si prin ele trec particulele de timp..Asa se spune, acuma cit adevar o fi aici..
Bine, exista fffff multe teorii, se fac speculatii infinite, pe teme infinite..
Probabil ca timpul e relativ, ca trece cu viteze diferite..Dar de ce vorbim noi de timp? Hmmm..

Saturday, December 15, 2012

Paralelipipedici


Unde eram eu, unde erai tu, unde erau ei, cind mi se intimpla ceva mie, sau tie, sau lor.. Habar n-am, viata asta e un cimp de lupta din care se salveaza fiecare pe cont propriu..
Cind inchizi ochii si apesi pleoapele cu degtele, dupa un timp incepi sa vezi tot felul de lumi..Si stai asa si admiri forme care seamana cu ceva fabulos, dar neclar, pe care mintea il sesizeaza, si imaginatia il recompune, din piese..Si continui jocul asta al recunoasterii-reconstructiei acelor "bucati" de forme si culori neterminate, un timp..Apoi deschizi ochii..Si vezi cum lumile neclare dispar, si sint inlocuite cu altele, mai stabile, cu forme, si culori fixe..Si te intrebi, oare, care dintre lumi e adevarata, cea pe care am vazut-o cu ochii inchisi, sau cea pe care mi-au aratat-o simturile? Acuma, bineinteles ca realitatea fizica exista independent de noi..Pentru ca, sa zicem, o floare o vedem cu totii la fel, o putem mirosi, etc..Ea e acolo, are consistentza..Dar fiecare o vede si o percepe in felul lui..In mintea fiecaruia, aceleasi lucruri au alta reprezentare..Si de asta ma gindeam, ce e mai important, existentza fizica a florii, sau felul cum ea arata in mintea mea? Probabil ca ideile mele, perceptiile mele, capacitatile mele de a intelege sint mai importante pentru mine..Mintea mea e o lume paralela cu realitatea..Si influentata de ea..
Toti traim paralel..Desi ne mai intersectam la intervale finite..Ca in geometriile neeuclidiene..

Monday, December 10, 2012

Contururi si masti



Ploua metalic..Parca plutesc in aer cristale lichide..Cad sfere cu suprafetze nedeterminate..Continuu..Parca, in aer, sferele se acopera cu alte sfere, care se acopera cu alte sfere..Ca intr-un joc extraterestru..Cad particule de timp cosmic peste priviri..Uleioase si grele, uneori..Care ne acopera si neincetinesc miscarile si privirile..Lumile aluneca in ceatza..Contururile se dizolva si ele..Mai ramin particulele de timp, in aer, suspendate..Ca niste dungi, pe filmele alb negru..Drumurile s-au oprit..Un timp..Apoi, totul a inceput iar sa se transforme..

Stinga, e o fractziune de timp, un sfert de vis, o trecere, o amintire..Amintirea armoniilor de dincolo..O ea, un eu..Niste ei..Masculini, feminini..Aceleasi priviri..Separate, apoi apropiate pina la convergentza.. Izolati..Singuri..Ramasi asa, de la ultima oprire a timpului..Blamati..Uitati..Pierduti intre drumurile catre ei insisi..Blocati intre peretii invizibili..Plutind printre lumile tuturor..
Ploua metalic..E ca un ritm de tobe care anuntza o mare aparitzie..

Saturday, December 8, 2012

Privirile asteptarilor



Galaxia s-a mai rotit un pic..Pamintul, si el..Am masurat timpul prin spatiul parcurs..Iar..Si am notat in jurnal..
Oamenii s-au miscat, si ei..Totul si-a justificat existenta, cumva, prin miscare..Sau printr-un repaus reflexivo-meditativ..Fara justificare..Un repaus la marginea drumului..Un timp umplut cu ginduri si sentimente, lipite intre ele..
Avem nevoie de liniste..De calm..Ca sa mai punem ordine in trecut..In trecutul ireversibil..
Mai trecem pe holurile muzeelor amintirilor..Ca sa mai stergem exponatele de praf, sa le mai lustruim, si sa le aruncam pe cele care nu trebuie sa stea acolo..Mai privim, ne mai amintim, apoi mai facem citiva pasi..
Pe ferestre se mai vad tablourile iernii..E frumoasa si ea, in felul ei..Sau poate doar noi cautam sa o vedem si frumoasa..Pentru ca nu vrem sa treaca pe linga noi fara sa o simtim..Si, atunci, o reconstruim in ginduri..Fiecare, asa cum si-o imagineaza ca este, sau ca ar putea fi..Ii descopera invizibilul..Din ea, sau din noi..
Galaxia s-a mai rotit un pic..Noi ne-am mai privit..Si am mai inteles, un pic..Cine sintem, si in ce lumi traim.. Lumi de dincoace, de dincolo, de aproape, sau de departe..